Anatomie Artere Coronare. Artera coronara stanga si dreapta.

Artera coronara stângă (ACS)

Artera coronara stanga incepe cu un ostium plasat la jumătatea sinusului coronar stâng, îndreptându-se către santul coronarian stâng, situat între trunchiul arterei pulmonare și urechiusa stânga. După acest scurt traiect, ea se împarte în două ramuri: artera descendentă anterioară (ADA) și artera circumflexă (ACx). Uneori poate fi împărțită în trei ramuri, în acest caz din trunchiul comun (TACS) isi are originea și un ram intermediar.

artera coronara stangaArtera descendenta anterioara – ADA

Artera descendentă anterioară este considerată cel mai important vas al inimii, care irigă majoritatea miocardului ventricular stâng. Coboară în santul interventricular anterior cu vena mare a inimii si ajunge la vârful inimii inimii și poate continua pe fața diafragmatică cu artera recurentă, care se ridică 1-2 cm în santul posterior interventricular. Ramurile arterei descendente anterioare sunt:

ramurile septale anterioare care cad în palisadă din artera descendentă anterioară, vascularizeaza 2/3 din septul interventricular anterior, fasciculul lui His si ramurile sale (drept și stâng).

– Din artera recurentă pormesc ramuri septale pentru septul interventricular posterior, care vascularizează 1/3 din septul ventricular.

Ramurile diagonale pot varia în număr și poziție. Ele irigă peretele anterior al ventriculului stâng și o parte a mușchiului papilar anterolateral.

– da ramuri ventriculare drepte puține. Există, de obicei, artera stângă a conului pulmonar (care împreună cu o ramură omonima din artera coronară dreaptă formează “inelul conului arterial pulmonar al lui Vieussens”).

Angiografic, artera descendentă anterioară se împarte în trei segmente: proximal de la ostium până la prima diagonală (când lipsește până la prima septala), al doilea – între prima și a doua diagonală și al treilea distal de a doua diagonală.

Artera circumflexă – ACx

Inconjoară inima prin segmentul stâng al santului coronarian, inițial acoperit de urechiusa stângă, și apoi merge cu sinusul venos în santul coronarian stâng. Se termină variabil, la stânga sau la dreapta în comparație cu crux cordis, de obicei după ce da două sau trei ramificații pentru peretele lateral al ventriculului stâng – artera marginală și ramurile posterolaterale pentru peretele posterior. Nu rar, coboară în santul posterior interventricular ca arteră descendentă posterioara, din care se formează ramificații septale care iriga 1/3 din septul ventricular. Iriga peretele posterior și lateral al ventriculului stâng și o parte din mușchiul papilar anterolateral, de asemenea, în 45% din cazuri da artera nodului sinusal. În mod inconstant, poate vasculariza și nodul atrioventricular.

artera coronara dreaptaArtera coronară dreaptă – ACD

Începe în regiunea mediană a sinusului coronarian drept printr-un ostium a cărui suprafață este plasată mai mult pe marginea valvei semilunare. Poziția ostiului poate fi variabilă, ca și numărul de orificii din sinus – două sau trei, reprezentând originea unei artere sau a arterei nodului sinoatrial. Artera coronariană dreaptă se angajează în santul coronar drept, situat inițial între urechiusa dreaptă și trunchiul arterei pulmonare, înconjoară marginea inimii și ajunge pe fata diafragmatica. În cazul dominantei drepte, intră în santul interventricular posterior și devine artera interventriculară posterioară care va da ramificații septale pentru treimea posterioara a septului ventricular.

Angiografic are trei segmente: proximal – de la ostium la primul genunchi al arterei; mediu – între primul si al doilea genunchi (care corespunde căii prin santul atrioventricular) și distal (până la crux cordis – definită drept bifurcația arterei coronare dreapte in artera interventriculara posterioara și sistemul posterolateral). Ramurile arterei coronare drepte sunt: artera nodului sinusal, artera nodului atrioventricular, artera conului arterei pulmonare care face anastomoza cu artera coronariana stanga si ramificatii pentru peretele liber al ventriculului drept.

Noțiunea de dominanță coronariana

Artera care furnizează sânge pentru fața inferioară a inimii se numește “dominantă” și este reprezentată de artera descendentă posterioară și sistemul posterior-lateral. Aceste vase sunt ramuri ale arterei coronare drepte (85% din cazuri) sau arterei circumflexe (8% din cazuri). Sistem coronarian echilibrat (7% din cazuri): artera descendentă posterioară este dată de artera coronară dreaptă și sistemul postero-lateral de către artera circumflexă.

Artera coronara infundata

3 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Incarca imagini cu analize, ECG, Ecografie