logo bendo.ro
Pune Intrebare | Despre | Contact


Fibrom uterin – cauze, simptome, tratament

Fibrom uterinFibromul uterin este o tumoare benignă, constituită din elemente histologice analoge muşchiului uterin. Predominanţa elementelor structurale conturează aspectul miomatos sau fibromatos. Fibromul apare numai în perioada de fertilitate a femeii, mai frecvent după 35 de ani şi diminuă ca volum la  menopauză. Se întîlneşte mai frecvent la nulipare şi la rasa neagră.

In geneza fibromului sunt incriminaţi factori printre care amintim:
– paritatea – multiparele fac adesea fibroame uterine
– factorul rasial – la rasa neagră fibromul are incidenţă mai mare
– factorul familial – poate fi luat în discuţie
– factorul hormonal – estrogenii joacă rol în geneza fibroamelor.

Suprafaţa de secţiune a fibromului apare alcătuită din benzi albiciose de ţesut fibroconjunctiv, încercuind plaje de culoare rozată de ţesut muscular , dînd un aspect general de vîrtejuri. La periferie condensarea ţesutului conjunctiv formează o capsulă separată de tumoare printr-un spaţiu de clivaj ce permite enucleerea . In 15% din cazuri tumora este mică, dar cel mai frecvent ele sunt numeroase (polifibromatoză). Mărimea tumorilor sete variabilă de la „o gămălie” de ac pînă la tumori voluminoase ce ajung pînă la ombilic, sau gigante care depăşeşc acest nivel. Localizarea  cea mai frecventă este corpul uterin şi rară la nivelul istmului sau al colului uterin.

La nivelul corpului uterin tumorile determina urmatoarele:
– miometrul se îngroaşă printr-un proces de hipertrofie şi hiperplazie;
– cavitatea uterină se lărgeşte şi se deformează;
– canalul cervical se alungeşte;
– endometrul suferă un proces de hiperplazie care poate merge pînă la hiperplazie glandulară chistică;
– ovarele sunt mari (megaovare) şi deseori micropolichistice;
– trompele prezintă frecvent leziuni de salpingită catarală.

Simptome fibrom uterin

La un procent de aproximativ 15% din bolnave fibromul evoluează asimptomatic şi prezenţa tumorii, deseori voluminoasă, este descoperită cu ocazia unui examen ginecologic periodic, realizand fibroamele aşa-zise latente. In formele necomplicate  ale fibromului putem întîlni ca simptomatologie:

hemoragia – ce rămîne simptomul dominant sub formă de menoragie, meno-metroragie sau metroragie. De reţinut este faptul că hemoragiile uterine nu sunt în raport cu mărimea fibromului ci cu sediul lui. Sîngerările apar în special în cadrul fibroamelor cu localizare submucoasă, sunt persistente, trenante şi antrenează sindroame de anemie cronică;

leucoreea – se întîlneşte fie sub sormă de glere abundente fie sub formă hidroserică,uneori fiind mai abundentă premenstrual;

durerile – sunt pe cît de necaracteristice, pe atît de inconstante. In general, fibromul uterin nu este o boală dureroasă. Bolnavele se plîng de o senzaţie de greutate sau apăsare în pelvis, accentuate premenstrual sau de oboseală;

dismenoreea – este datorată leziunilor endometrozice sau ovaritei sclero-chistice concomitente;

tulburările urinare – pot fi discrete sau intermitente şi se manifestă sub formă de polakiurie diurnă, micţiuni frecvente şi imperioase, consecinţa compresiunii pe vezică sau a intrării trigonului vezical. Tulburările de golire a vezicii pot să ajungă la retenţie prin compresiune uretrei, fie prin deplasarea vezicii;

– tulburări rectale – constipaţie sau tenesme;

– sterilitate şi infertilitate – sunt relativ frecvent întîlnite în fibromul uterin.

Examenul clinic ginecologic – evidenţiază:

– la examenul cu valve – uneori existenţa unor fibroame de col, polipi endocervicali sau tumori acuşate în vagin. Colul apare cu volum mărit, ca un butoiaş, iar prin orificiul cervical se observă formaţiunea polipoasă care tinde să-l deschidă;

– tuşeul vaginal bimanual – va preciza toate caracterele fizice ale tumorii: mărime, situaţie, contur, consistenţă, mobilitate. In general tumora este dură, cu contur neregulat, face corp comun cu uterul şi se mobilizează fără durere

Investigaţii paraclinice fibrom uterin

– histerometria – relevă alungirea cavităţii uterine;

– histero-salpingografia – poate oferi imagini caracteristice: cavitatea uterină mărită, globuloasă sau semilunară, imagini lacunare de diferite mărimi şi tipuri. Informaţii preţioase oferă această metodă şi referitor la starea trompelor, bstrucţii, stenoze, hidrosalpinx;

– radiologia simplă – evidenţiază tumorile calcificate;

– chiuretajul cavităţii uterine – se face cu triplu scop: explorator, biopsie şi terapeutic. Orice produs recoltat prin chiuretaj uterin va fi examinat histopatologic spre a surprinde eventual cancer sau proces tuberculos;

Evoluţia fibromului uterin este în general lentă, progresivă, fiind multă vreme bine suportate. Momentul critic este între 40 şi 50 de ani cînd tulburările hemoragice sunt mai accentuate, explicînd frecvenţa cea mai mare a operaţiilor în această perioadă a vieţii.

După menopauză încetează să mai crească, suferind chiar un proces minim de evoluţie, datorită transformării ţesutului miomatos în ţesut fibros.

Prognosticul fibromului uterin este în general benign, dar poate fi agravat de complicaţiile ce pot să survină.

Complicaţiile fibromului uterin pot fi:

– locale

– generale

– legate de sarcină şi travaliu

Complicaţii locale fibrom uterin

– hemoragiile – sunt de importanţă variabilă. Fibroamele submucoase pot produce hemoragii mari şi de lungă durată, care pot conduce la instalarea unei hemoragii cronice;

– complicaţiile infecţioase anexiale – sunt furnizate de fibroamele submucoase care prin compresiune menţin colul întredeschis şi o leucoree abundentă, putînd să apară endometrită, salpingită, piosalpingx şi metroanexite;

– complicaţiile mecanice sunt de 2 feluri:

– prin compresiune

– prin torsiune

In caz de fibromatoză manifestată prin hemoragii este necesar chiuretajul cavităţii uterine, hemostatic şi bioptic, pentru excluderea unui eventual neoplasm de corp uterin. Chiuretajul uterin este procedeul cel mai simplu, mai prompt şi mai sigur de oprire a hemoragiei.

Fibroamele complicate se operează intotdeauna ca şi cele al căror volum creşte brusc, care sîngerează la scurt timp de la chiuretaj sau care determină avorturi repetate fiind o cauză de sterilitate sau infertilitate.

Compresiunile pot fi ureterale, vezicale, rectale şi venoase. Tulburările consecutive se instalează lent, cele mai grave fiind cele ureterale care duc la compromiterea rinichiului respectiv.

Complicatiile prin torsiune – sunt reprezentate fie prin torsiunea unui fibrom pediculat, fie prin torsiunea uterului polifibromatos şi are o simptomatologie gravă de abdomen acut.

– necroza aseptică – se întălneşte mai ales în lehuzie prin obliterarea arterei nutritive, deseori unică. Evoluţia poate fi acută cu febră şi dureri pelviene sau subacută, ambele impun intervenţii chirurgicale;

– necroza septică – este foarte rară datorită antibioterapiei;

– degenerescenţa edematoasă – conduce la creşterea rapidă a tumorii care devine moale;

– degenerescenţa moligenă sarcomatoasă – este foarte rară dar deosebit de gravă datorită rapidităţii cu care metastazează pe cale sangvină, în plămîni, ficat, oase şi creier.

Complicaţii generale fibrom uterin

– obezitatea;

– tulburările cardio-vasculare;

-terenurile tromboflebitice;

– HTA.

Complicaţii legate de sarcină şi travaliu:

Fibromul induce de obicei sterilitatea prin modificarea cavităţii uterine şi prin modificările endometriale. Rar poate să determine şi inserţii vicioase de placentă, prezentaţii distocice, obstacol praevia şi infertilitate.

La naştere fibromul perturbă dinamica uterină, iar în expulzie poate să constituie un obstacol în filiera pelvi-genitală. In lehuzie poate să determine o subinvoluţie uterină sau să apară fenomene de necrobioză acută sau subacută.

Tratament fibrom uterin

Tratamentul în boala fibromatoasă va ţine seama de vîrsta femeii, de dimensiunea fibromului, de manifestare, evoluţie şi eventualele complicaţii ce pot surveni. In caz de fibrom unic, de dimensiuni reduse, fără simptomatologie manifestă, se impun expectativa şi supravegherea. Tratamentul fibromului este numai chirurgical. Nici un tratament medicamentos, hormonal sau radioterapie nu reuşeşte să ducă la dispariţia tumorii.

Tendinţa actuală este pentru o chirurgie cît mai conservatoare care să păstreze intacte sau să restaureze toate funcţiile aparatului genital (hormonală, menstruală şi gestativă).

In caz de polifibromatoză la femeia tînără se practică miomectomia simplă sau multiplă ori miometrectomia. La femeile de peste 40 de ani se va practica histerectomia subtotală dacă colul uterin este indemn sau histerectomia totală în caz de asocieri se displazii de col uterin.


data-matched-content-ui-type="image_sidebyside"

6 Comentarii

  • Dina said:

    In 2011 am fost diagnosticata cu un fibron uterin de 4,5 cm. Mentionez ca aveam 50 ani si eram la menopauza din 2007.In 2011 cand am ajuns la doctor am sangerat, dar nu abundent. Era ca si cum a-si fi avut ciclul normal. Ce ma speriat insa era ca la intrarea in vagin era ceva insangerat ce acoperea libertatea vaginului.Acea bila s-a retras insa pana am ajuns la ginecolog. Nu i-mi amintesc medicamentele prescrise atunci dar tin sa precizez ca acum in 2015 am aceeasi problema. Sangerez si intrarea in vagin e ocupata de ceva grena la culoare. Nu am nici un fel de durere, sangerarea nu este abundenta iar culoarea sangelui este rosu deschis, asta de 2 zile. Sper ca ma puteti ajuta cu un consilio, ce ar putea sa fie si ce ar trebui sa fac, ca de operatie nu vreau sa aud. I-mi este f. frica si moralmente nu a-si sta bine cu o mutilare a corpului.Va multumesc

    Reply
  • Campeanu Alexandrina said:

    Chiuretajul de fibromatoza se face cu anestezie generala, sau numai locala? E dureroasa interventia sau nu?Imi este cam frica. Ast.rasp.

    Reply
    • bendo admin

      Depinde de medicul ginecolog. Intr-o tara civilizata se face anestezie generala (iv), dar se poate face si cu locala.

      Reply
      • Campeanu Alexandrina said:

        Multumesc Dl.doctor,vreau sa va mai intreb ceva: am 39 ani,am o cezariana. De 2 ani am cicluri repetate,hemoragii menstruale. D-rul ginecolog mi-a dat un tratament 6luni cu orgametril,si mi-a spus ca daca tot nu ma simt bine dupa terminarea tratamentului, imi va face un chiuretaj. Tratamentul l-am terminat in septembrie,cu orgametril,dar ma simt si mai rau acum. Din decembrie pana acum am sangerari abundente in a 2 zi de menstra, chiar hemorgii,cred. Iar luna trecuta am avut si dureri puternice noaptea de burta,cat si hemoragii,a 2 zi si a 3 zi a menstrei..:( Nu as dori sa ajung la chiuretaj,de frica!!..:( Va rog sa ma ajutati,ce alt tratament cu hormoni sa mai incerc,ptr.a opri hemoragia?..:( Daca nu voi face chiuretajul,ce urmari poate avea??..:( Multumesc.

        Reply
  • mihaela said:

    am fost diagnosticata cu fibrom uterin complicat de metroragii si fenomene de degenerescenta,uter de 88.0/60.3mm ,cu un nodul fibromatos corporeal anterior cu diametru de maxim 35.9/32.1 mm si consistenta inomogena.Doctorul mi-a recomandat scoaterea uterului.oare nu exista o alta posibilitate? Va rog sa ma ajutati nu vreau sa ajung la cutit

    Reply
  • Mariana said:

    Buna am uitat sa va intreb poate sa recidiveze fibromul inapoi daca au fost scoase toate cand m-au opera,in anul 2005?

    Reply

Dă-i un răspuns lui Dina Anulează răspunsul

*

*


Incarca imagini cu analize, ECG, Ecografie

Se pot folosi tag-uri html:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>