logo bendo.ro
Despre Contact


Stenturi Coronariene – tipuri, explicatii

Stenturile sunt mici tuburi expandabile utilizate pentru tratarea arterelor ingustate, stenozate. La pacienții cu boală coronariană cauzata de acumularea de placi de aterom, stenturile sunt folosite pentru a deschide arterele ingustate si pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor, cum ar fi durerile în piept (angină pectorală) sau pentru a ajuta la tratarea unui atac de cord.

Coronary artery anatomy

Arterele coronariene

Aceste tipuri de stenturi sunt numite în mod obișnuit stenturi coronariene. De obicei sunt realizate din plasă de metal, stenturile cardiace fiind implantate in artere coronare îngustate în timpul unei proceduri numita interventie coronariana percutana (PCI) sau angioplastie coronariana percutana.

Spre deosebire de operatia de by-pass coronarian, stentarea este considerata minim invaziva, deoarece nu implică nicio incizie majora. Efectuate cu anestezie locala si sedare usoara, procedura de obicei dureaza aproximativ o ora, dar poate dura mai mult în cazul în care sunt necesare mai multe stenturi. Pentru pacienții supusi implantului de stent disconfortul este semnificativ mai mic și timpul de recuperare mult mai scurt decât pentru cei care urmeaza interventie chirurgicala de by-pass coronarian.

Implantul de stent nu este lipsit de riscuri. Uneori, un cheag de sânge se poate forma în stent și provoca o restenozare bruscă sau chiar un blocaj complet. Pentru a preveni acest proces, care este cunoscut ca tromboza in stent, pacientii care sunt implantati cu stent trebuie să ia una sau mai multe medicamente pentru subtierea sangelui dupa procedura. Acestea includ aspirina, care, de obicei, trebuie să fie luata pe termen nelimitat și ticagrelor sau clopidogrel, care sunt de obicei prescrise pentru cel puțin o luna și până in 12 luni.

stenturi coronariene

Stent metalic

Orice manipulare a unei artere (fie cu un balon sau stent) poate duce la unele prejudicii ale peretelui vasului de sânge, în special endoteliului (stratul intern al unei artere coronare). Deci, in acel loc se poate forma tesut cicatricial, rezultând in reingustarea arterei dupa o perioadă de luni de zile. Acest proces este numit restenoza. În cazul în care se dezvolta restenoza, pentru a rezolva problema va fi nevoie de inca o procedura de implantare de stent. La unii pacienti a caror artere au fost stentate se restenozeaza, poate fi necesară chirurgia de by-pass coronarian.

Tipuri de Stenturi Coronariene

La sfârșitul anilor 1970, medicii au inceput sa foloseasca angioplastia cu balon pentru tratarea arterelor coronare îngustate. In timpul acestei proceduri, un tub foarte subțire, lung, cu balonas, numit cateter, era inserat intr-o artera, fie femurala, fie radiala si avansat pana in locul stenozei cu ajutorul razelor X. Balonul de la vârful cateterului era apoi umflat pentru a extinde artera și a restabili fluxul sanguin.

Pentru că niciun suport nu era lasat la locul de stenoza în timpul angioplastiei cu balon, într-un procent mic de cazuri, artera relua forma anterioară sau chiar se colapsa dupa ce balonul era dezumflat. In plus, aproximativ 30% din totalul arterelor coronare tratate prin angioplastie cu balon se restenozeaza.

angioplastie cu implant de stent

Implantarea unui stent

Pentru a ajuta la rezolvarea acestor probleme, medicii au dezvoltat stenturi mici care puteau fi montate pe balonul cateterului și inserate într-un vas de sânge. În timpul unei proceduri de stentare, stentul se extinde atunci când balonul este umflat, se blochează in acel loc și formează o schela permanenta pentru a menține artera coronariană deschisă chiar și după ce balonul este dezumflat și îndepărtat.

In 1986, medicii francezi au implantat primul stent într-o artera coronara umana. În 1994, FDA a aprobat primul stent cardiac pentru a fi utilizat în SUA.

Stenturile din prima generație au fost facute din metal. Deși stenturile de metal aproape ca au eliminat riscul ca artera sa colapseze, au redus doar modest riscul de restenoza. Aproximativ 25% din toate arterele coronare tratate cu stenturi de metal s-ar stenoza din nou, de obicei, în termen de aproximativ șase luni.

stenturi farmacologic active

Stent farmacologic activ

Astfel, medicii si companiile au inceput testarea stenturilor care au fost acoperite cu medicamente care întrerup procesul de restenozare. Acestea sunt numite stenturi farmacologic active (DES – drug eluting stent), fiind în prezent aprobate de catre FDA.

In studiile clinice, stenturile farmacologic active (DES – drug eluting stent) au redus dramatic rata restenozei la mai puțin de 10%. Stenturile farmacologic active au redus, de asemenea, necesitatea unor proceduri repetate la pacienți cu diabet zaharat, o condiție asociata cu un risc crescut de restenozare.

În ciuda acestor beneficii, au existat temeri ca, stenturile farmacologic active au fost asociate cu o complicație rară, dar gravă: tromboza in stent tarzie, in care un cheag de sange se formeaza in interiorul stentului la unul sau mai mulți ani dupa implant. Deoarece această complicație poate fi fatala, este extrem de important ca pacientii stentati să ia medicamente antiagregante plachetare (aspirină si clopidogrel sau ticagrelor sau prasugrel) si sa nu le intrerupa fără aprobarea medicului.

Inovatii in ceea ce priveste stenturile coronariene

Datorită preocupărilor, cum ar fi tromboza in-stent tarzie, utilizarea de stenturi farmacologic active a început să scadă la sfârșitul anului 2006. Dar multi cardiologi cred că temerile au fost exagerate. De asemenea, s-a realizat o comparatie intre stenturile farmacologic active si stenturile metalice cu privire la eficacitatea lor în special la pacienții cu leziuni coronariene care au fost considerate a avea un risc scazut de restenoza.

În decembrie 2006, FDA a organizat o reuniune publică cu privire la problema de tromboza in-stent. În timp ce concluzionând că este nevoie de mai multe informații, agenția a afirmat că atunci când stenturile farmacologic active sunt folosite conform instrucțiunilor, nu au fost asociate cu un risc crescut de atac de cord sau de deces. Studii de cercetare ulterioare au confirmat siguranta si eficacitatea stenturilor farmacologic active, fapt care a determinat dezvoltarea continuă a noilor tehnologii in domeniul stenturilor.

În ultimii ani, utilizarea de stenturi farmacologic active a crescut constant, iar piața globală de stenturi coronariene este de așteptat să depășească 8 miliarde de dolari până în anul 2015.

Multe dintre noile modele de stent din a doua si a treia generație sunt în curs de dezvoltare, în studiile clinice, sau au fost aprobate pentru a fi utilizate în afara SUA. Acestea includ:

  • Un stent cu un învelis care ofera un medicament anti-restenoza pe o perioadă de mai multe luni și apoi, în esență, devine un stent metalic;
  • Un stent care este absorbit de către organism și dispare după ce si-a atins scopul;
  • Un stent care foloseste un invelis creat prin bio-inginerie pentru a crea rapid un strat de subtire natural în interiorul arterei.

Alte tehnologii în curs de dezvoltare includ stenturi din otel inoxidabil acoperite cu platină, stenturi acoperite cu carbon, și stenturi acoperite cu anticorpi.




2 Comentarii


Intreaba

*

*


Se pot folosi tag-uri html:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>