logo bendo.ro
Pune Intrebare Despre Contact


Stimulator cardiac – indicatii, riscuri, tipuri

Implantul de stimulator cardiac (pacemaker) sau cardiostimularea este utilizată in tratamentul bradiaritmiilor și a simptomatologiei de tip sincopă. O bradiaritmie reprezintă orice tulburare de ritm sau de conducere la nivelul inimii și care are drept consecință o frecvență cardiacă scăzută. In plan clinic o bradiaritmie se poate manifesta prin simptome precum: amețeli, scăderea toleranței la efort, oboseală accentuată, sincopă.

Sincopa reprezintă o pierdere temporară, de scurtă durată a stării de conștiență de cauză cardiacă, vasculară, neurologică.  Nu există tratament medicamentos eficient pentru bradiaritmii sau sincopele de cauză cardio-vasculară, singura soluție terapeutică eficientă este implantul de stimulator cardiac.

stimulator cardiac

 

Stimulator cardiac – indicatii pentru implant

Indicațiile absolute pentru implantul de pacemaker includ următoarele patologii: disfuncție de nod sinusal, bloc atrioventricular complet, bradicardie sinusală simptomatică, disfuncție de nod sinusal insoțită de fibrilație atrială, incompetență cronotropă, sindromul de QT lung, hiperreflexivitate sinocarotidiana. Există și indicații relative pentru cardiostimulare, precum și ghiduri actualizate care recomandă diferite clase de indicații in funcție de patologia cardiacă. Este important insă de reținut că indicația de implant de stimulator cardiac trebuie făcută de către medicul curant, individualizat pentru fiecare pacient ținând cont de ghidurile actuale, dar și de simptomatologia pacientului și de prezența altor patologii suplimentare. Contraindicatii pentru implant de pacemaker au pacientii cu infectie bacteriana localizata la nivelul locului de implant, sau infectie bacteriana sistemica, tulburari de coagulare sau tratament anticoagulant eficient (contraindicatie relativa – se va opri tratamentul anticoagulant in perioada necesara implantului).

Componente stimulator cardiac

Stimulatorul cardiac este o baterie miniaturizară care se implantează la nivelul unui buzunar subcutant de obicei sub clavicula stângă, și care prin intermediul uneia sau mai multor sonde de stimulare transmite impulsuri electrice la nivelul cordului. Un stimulator cardiac are următoarele componente:

  • componente stimulator cardiacgeneratorul de puls – conține circuite electronice cu activitate de pacing și sensing. In funcție de caz pot detecta ritmul inimii și modulează activitatea de stimulare.
  • bateria – de obicei cu o durată de viață cuprinsă intre 7 și 12 ani.
  • sondele – conduc curentul electric de la generatorul de puls la electrodul din vârful sondei care se află intracardiac, și apoi la nivelul miocardului atrial sau ventricular determinând contracția. Sondele pot fi bipolare când ambii electrozi se află pe traiectul sondei la mică distanță unul față de celalalt, sau unipolare când unul dintre electrozi se află in vârful sondei iar celălalt este reprezentat de cutia generatorului de puls.

Codificare nume stimulator cardiac

Pacemakerele sunt codate prin litere, fiecare literă având o anumită semnificație:

  • prima literă arată cavitatea cardiacă in care se realizează acitivitatea de stimulare (pacing) și poate fi V pentru ventricul, A pentru atriu sau D (dual) pentru ambele cavități.
  • a doua literă arată cavitatea in care se face sensingul, funcția prin care stimulatorul sesizează activitatea spontană a inimii. De exemplu litera V semnifică sensing ventricular.
  • a treia litera reprezintă modul de răspuns al pacemakerului ca urmare a sesizării activității cardiace intrinseci, de exemplu I pentru inhibiare sau T pentru declanșare (triggering)
  • a patra literă arată dacă stimulatorul are capacitatea de a-și adapta frecvența in funție de activitatea fizică a pacientului. Se utilizeaza litera R (de la rate response).
  • a cincea literă poate defini activitatea antitahicardică a pacemakerului, daca această funcție există.

Spre exemplu, un stimulator cardiac clasificat VVIR indeplinește următoarele funcții:  detectă activitatea ventriculară a cordului, realizează pacing tot la nivelul ventriculului, este inhibat de activitatea spontană a ventriculului și are funcție de adaptare a frecvenței cardiace la efort.

Stimulatoarele cardiace pot fi pentru uz temporar (in situații de urgență – bradicardii acute cu șanse sigure de remisiune, sau in perioada de aștepare până se realizează cardiostimularea definitivă) sau permanente, implantabile. In cazul unui stimulator temporar, sonda de stimulare se implantează intracardiac prin puncție vasculară (de obicei vena jugulara) iar bateria stimulatorului este externă, atașată sondelor; aceasta trebuie menținută langă corpul pacientul și cât mai puțin mobilizată.

implant de stimulator cardiacOperatie – Procedura de implant de stimulator cardiac

Implantul de stimulator cardiac este efectuat de către cardiologul intervenționist in laboratorul de electrofiziologie. Cel mai frecvent stimulatorul se implantează intr-un buzunar subcutanat la nivel subclavicular stâng pre sau sub muschiul pectoral. Spre exemplu această tehnică presupune următoarele etape: se puncționează vena subclaviculară stângă,  sau se descoperă vena cefalică (aferentă venei subclaviculare), se introduce sonda sau sondele de stimulare pe cale endovenoasă pană la nivel intracardiac. Sondele de stimulare pot fi cu fixare pasivă la nivelul endocardului, sau cu fixare activă prin intermediul unui surub la nivel endomiocardului cavitații respective. Ulterior adiacent locului de puncție venoasă se crează un buzunar subcutanat in care se plasează stimulatorul, se suturează incizia și se aplică un pansament compresiv. Această procedură se realizează sub anestezie locală (pacientul nu va fi adormit) și utilizând fluoroscopie, o tehnică imagistică ce folosește raze X și permite vizualizarea in timp real a cordului, pe măsură ce sunt introduse sondele de stimulare și este plasat pacemakerul. Tehnica de implantare diferă in funcție de operator, de anatomia fiecărui pacient, precum și de alți factori tehnici. De exemplu stimulatorul poate fi poziționat la nivel abdominal, sau sondele de stimulare pot fi fixate pe suprafata epicardului (foița externă a cordului) și nu intracardiac.

Tipuri de stimulator cardiac

Alegerea tipului de stimulator cardiac este dictată de patologia pentru care s-a realizat implantul. In mare parte stimulatoarele sunt uni sau bicamerale (cu una sau 2 sonde), dar există si stimulatoare triplu camerale utilizate in terapia de resincronizare cardiaca. Cele mai utilizare tipuri de stimulatoare cardiace sunt următoarele:

  • VVI – cel mai simplu mod de stimulare unicamerală la nivelul ventriculului drept. Acest tip de stimulator nu asigură activitatea sincronă a atriilor cu ventriculii, și nici a ventricului stang cu cel drept și crează riscul de apariției a sindromului de pacemaker și a fibrilației atriale. Practic modul VVI ar trebui recomandat pacienților cu fibrilație atrială cronică și care eventual nu au activitate fizică sau prezintă bloc atrioventricular intermitent. Pentru toti ceilalti se recomandă utilizarea modului VVIR cu adaptarea frecventei cardiace la efort.
  • AAI – este un tip de cardiostimulare la nivelul etajului atrial, fiind recomandată la pacienții cu bradicardii sinusale sau bloc sinoatrial, la care funcția de conducere atrioventriculară este păstrată.
  • VDD – acest tip de stimulator utilizează o singură sondă pe care sunt situați doi electrozi, la nivel atrial cu functie de sensing, și la nivel ventricular cu functie de sensing si pacing. Poate fi folosit pentru pacienții cu blocuri atrioventriculare dar cu funcție normală a nodului sinusal. Are avantajele de a păstra sincronismul atrioventricular și permite adaptarea frecventei la efort fizic.
  • DDD – are funcție de sensing și pacing dual/ bicameral, iar pentru pacienții cu insuficientă cronotropă (frecventa cardiacă a inimii nu crește suficient de mult la efort) este utilizat DDDR.

Stimulatoarele cardiace au opțiunea de a fi programate și interogate (verificate) utilizând programatoare specifice fiecărui producător. Acestea permit schimbarea modului de stimulare și detectie, schimbarea parametrilor stimulatorului, interogarea timpului de viata (valabilitatea bateriei). In cazul in care interogarea stimulatorului indică timp de viata epuizat este necesară o noua intervenție pentru schimbarea bateriei (de obicei se pastrează sonda sau sondele de stimulare plasate intracardiac, si se inlocuieste doar bateria stimulatorului de la nivelul buzunarului subcutanat).

Viata cu stimulator cardiac

Pacientul purtător de stimulator cardiac trebuie să aibă in vedere niște reguli de conduită medicală, dar și legate activitatea cotidiană astfel incât să asigure buna funcționare a stimulatorului:

  • Necesitatea controalelor medicale periodice: la o saptamană pentru scoaterea firelor de sutura de la nivelul buzunarului stimulatorului, la o lună pentru trecerea stimulatorului pe un mod de functionare mai economic, la 3 luni, și ulterior din 6 in 6 luni pentru interogarea stimulatorului.
  • Evitarea suprasolicitării grupelor musculare aflate in vecinatatea lojei stimulatorului (risc de deschidere a buzunarului subcutanat si exteriorizarea bateriei stimulatorului).
  • Cunoașterea si evitarea posibilelor interferente pe care stimulatorul le poate avea cu diverse campuri electromagnetice existente in atmosfera cotidiana: de la statii de emisie receptie cu putere mare la echipamente de electrofiziologie sau electroterapie chirurgicala pana la aparatura casnica ce determina campuri electromagnetice. Este permisă călatoria cu avionul, utilizarea telefonoalor mobile, trecerea prin aparatele de securitate din aeroporturi, utilizarea cuptoarelor cu microunde. Aceste specificatii difera in functie de tipul de aparat utilizat, si de obicei sunt trecute in manualul de instructiuni al fiecarui stimulator.
  • Pentru fiecare pacient implantat este necesară acordarea unui carnet de purtator de stimulator cardiac, care sa specifice numele apartinatorului, numele cardiologului care a efectuat procedura, tipul de aparat utilizat, data la care s-a realizat procedura, și indicatia pentru care s-a realizat implantul de stimulator. Acest carnet devine un fel de ”buletin medical” al pacientului, pe care ulterior il va prezenta la fiecare control medical.

Pacienții purtători de stimulator cardiac au contraindicatie in efectuatea investigației radiologice denumită rezonanta magnetică nucleară (RMN). Totuși această contraindicație nu este absolută, și ca in cazul oricărei alte proceduri medicale, trebuie avut in vedere raportul risc beneficiu. Din 2011 există dispozitive de cardiostimulare implantabile care permit realizarea in siguranta a acestei investigatii – MRI safe pacemakers.

Complicațiile cardiostimulării permanentente pot fi legate de:

  • Momentul implantului și evoluția postoperatorie:
    • pneumotorax: prin lezarea plamanului și acumularea de aer in spatiu pleural. In functie de severitate poate necesita doar simpla supravechere medicala, sau aspiratie prin ac, plasarea unui tub de drenaj toracic.
    • hematoame: acumulare de sange la nivelul buzunarului subcutanat, necesita supraveghere medicala și uneori drenare.
    • exteriorizarea stimulatorului din buzunarul subcutanat prin desfacerea firelor de sutura, este o complicatie rara, necesita schimbarea bateriei stimulatorului si administrare sistemica de antibiotice.
    • tromboza venoasă asociata implantului: se prezinta ca edem unilateral ai bratului și necesita elevatia bratului si tratament cu anticoagulante.
    • dislocarea sondelor: survine de obicei in a 2a zi post implant, și poate fi diagnosticată pe radiografia toracică; prezinta risc de aritmii maligne.
    • Infectie postoperatorie la nivelul buzunarului subcutanat, endocardita (incidenta acestor infectii a scazut mult prin utilizarea terapiei antibiotice pre si postoperatori)
  • Malfuncția de stimulator:
    • deficit de sensing: lipsa de sesizare a activitatii spontane cardiace
    • deficit de pacing: lipsa de raspuns atrial sau ventricular
    • pacing eratic: neregulat sau mai rapid decat cel normal
    • sindromul de pacemaker: apare de obice la pacientii cu implant de stimulator cardiac unicameral la nivelul ventriculului drept, sau la pacientii cu stimulare bicamerala la care nu sunt setati corespunzator parametrii de stimulare. Se datoreaza aparitiei in timp a unei desincronizari intre contractia atriala si cea ventriculara. Sindromul poate fi asimptomatic sau pacientul poate prezenta simptome precum: pulsatii la nivelul gatului, ameteli, sincopa, tahicardie, hipotensiune, edeme periferice. Nu exista tratament medicamentos, dar sindromul se remite prin corectarea disincronismului atrioventricular ( se upgradeaza stimulatorul unicameral la un stimulator bicameral, sau se modifica parametrii de stimulare, detectie)
    • sindromul twiddler: se datoreaza manipularii excesive de catre pacient a stimulatorului la nivelul buzunarului subcutanat ce are drept consecinte dizlocarea sondelor de stimulare, fractura de sonda, stimulare eronata. Are o incidenta rara.

Important de retinut, pacientii purtatori de stimulator cardiac nu au contraindicatie in ceea ce priveste manevrele de resuscitare cardio-respiratorie sau de defibrilare cardiaca.

Vreti sa primiti noutatile pe email?



8 Comentarii

  • Irina said:

    Buna ziua, Am 25 ani. Am 40-42 b/min, cefalee zilnică, amețeli slăbiciune, senzația de ceață înainte ochilor, energie pic dezechilibru in mers, tensiunea nu mai sus de 80/50… Uneori, insa am niște palpitații care mă fac să-mi pierd capacitatea de a respira, și atunci în pierd echilibrul… bradicardia e sinuzală pe EKG…oare am nevoie de un stimulator cardiac. Menționez că tatăl meu a avut și el stimulator, nu știu ce maladie avea, că a decedat cînd eram mai mică.

    Reply
    • bendo admin

      Neaparat trebuie sa va vada un medic cardiolog si eventual sa efectuati o monitorizare Holter Ecg pe 24 de ore.

      Reply
      • Irina said:

        Am efectuat mai demult un Holter, dar starea mea era mult mai buna, adica ritmul se mentinea la 47-48, aveam si citeva extrasistole, atunci medicul a zis ca nu e grav, probabil e pe fon de sistem nervos, sa mai monitorizam situatia….mentionez ca nu am vicii, nu consum alcool si nici alte medicamente, in afara de Topiramat si Analgezice pentru migrena…Am discutat cu mama si mi-a spus ca tata avea boala nodului sinusal, nu stiu daca ma exprim corect, si avea sincope. Deasemenea mai multe rude din partea tatalui au careva probleme cardiace,

        Reply
    • Daniel said:

      Buna ziua d.ra Irina ma puteti suna la tel0755035767?

      Reply
  • Goldan Dan said:

    Pot face fizioterapie dacă am stimulator cardiac

    Reply
  • Bradicardie sinusală - Puls Mic - DrBendo.ro said:

    […] Îngrijirea în UPU trebuie să asigure rapid stabilitatea stării pacientului. Aceasta este urmată de o investigație a cauzei care stă la baza bradicardiei. Pacienții aflați în stare instabilă pot necesita intubare endotraheală imediată și o stimulare transcutanată sau transvenoasa. Pacienții trebuie să aibă monitorizare cardiacă continuă și acces intravenos. La pacienții stabili hemodinamic, atenția trebuie îndreptată către cauza principală a bradicardiei. În sindromul sinusului bolnav, abordările de terapie medicamentoasă au fost relativ dezamăgitoare. În timp ce atropina a ajutat tranzitoriu in cazul unor pacienți, majoritatea pacienților necesită în cele din urmă plasarea unui stimulator cardiac. […]

    Reply
  • Stimulatorul Cardiac din perspectiva pacientului | DrBendo.ro said:

    […] frecventa stimulatorului cardiac și va face o serie de alte setări. Setările finale ale stimulatorului cardiac se fac după implant cu ajutorul unui dispozitiv special numit […]

    Reply

Intreaba

*

*


Se pot folosi tag-uri html:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>