logo bendo.ro
Pune Intrebare | Despre | Contact


Stimulator cardiac – indicatii, riscuri, tipuri

Implantul de stimulator cardiac (pacemaker) sau cardiostimularea este utilizată in tratamentul bradiaritmiilor și a simptomatologiei de tip sincopă. O bradiaritmie reprezintă orice tulburare de ritm sau de conducere la nivelul inimii și care are drept consecință o frecvență cardiacă scăzută. In plan clinic o bradiaritmie se poate manifesta prin simptome precum: amețeli, scăderea toleranței la efort, oboseală accentuată, sincopă.

Sincopa reprezintă o pierdere temporară, de scurtă durată a stării de conștiență de cauză cardiacă, vasculară, neurologică.  Nu există tratament medicamentos eficient pentru bradiaritmii sau sincopele de cauză cardio-vasculară, singura soluție terapeutică eficientă este implantul de stimulator cardiac.

stimulator cardiac

 

Stimulator cardiac – indicatii pentru implant

Indicațiile absolute pentru implantul de pacemaker includ următoarele patologii: disfuncție de nod sinusal, bloc atrioventricular complet, bradicardie sinusală simptomatică, disfuncție de nod sinusal insoțită de fibrilație atrială, incompetență cronotropă, sindromul de QT lung, hiperreflexivitate sinocarotidiana. Există și indicații relative pentru cardiostimulare, precum și ghiduri actualizate care recomandă diferite clase de indicații in funcție de patologia cardiacă. Este important insă de reținut că indicația de implant de stimulator cardiac trebuie făcută de către medicul curant, individualizat pentru fiecare pacient ținând cont de ghidurile actuale, dar și de simptomatologia pacientului și de prezența altor patologii suplimentare. Contraindicatii pentru implant de pacemaker au pacientii cu infectie bacteriana localizata la nivelul locului de implant, sau infectie bacteriana sistemica, tulburari de coagulare sau tratament anticoagulant eficient (contraindicatie relativa – se va opri tratamentul anticoagulant in perioada necesara implantului).

Componente stimulator cardiac

Stimulatorul cardiac este o baterie miniaturizară care se implantează la nivelul unui buzunar subcutant de obicei sub clavicula stângă, și care prin intermediul uneia sau mai multor sonde de stimulare transmite impulsuri electrice la nivelul cordului. Un stimulator cardiac are următoarele componente:

  • componente stimulator cardiacgeneratorul de puls – conține circuite electronice cu activitate de pacing și sensing. In funcție de caz pot detecta ritmul inimii și modulează activitatea de stimulare.
  • bateria – de obicei cu o durată de viață cuprinsă intre 7 și 12 ani.
  • sondele – conduc curentul electric de la generatorul de puls la electrodul din vârful sondei care se află intracardiac, și apoi la nivelul miocardului atrial sau ventricular determinând contracția. Sondele pot fi bipolare când ambii electrozi se află pe traiectul sondei la mică distanță unul față de celalalt, sau unipolare când unul dintre electrozi se află in vârful sondei iar celălalt este reprezentat de cutia generatorului de puls.

Codificare nume stimulator cardiac

Pacemakerele sunt codate prin litere, fiecare literă având o anumită semnificație:

  • prima literă arată cavitatea cardiacă in care se realizează acitivitatea de stimulare (pacing) și poate fi V pentru ventricul, A pentru atriu sau D (dual) pentru ambele cavități.
  • a doua literă arată cavitatea in care se face sensingul, funcția prin care stimulatorul sesizează activitatea spontană a inimii. De exemplu litera V semnifică sensing ventricular.
  • a treia litera reprezintă modul de răspuns al pacemakerului ca urmare a sesizării activității cardiace intrinseci, de exemplu I pentru inhibiare sau T pentru declanșare (triggering)
  • a patra literă arată dacă stimulatorul are capacitatea de a-și adapta frecvența in funție de activitatea fizică a pacientului. Se utilizeaza litera R (de la rate response).
  • a cincea literă poate defini activitatea antitahicardică a pacemakerului, daca această funcție există.

Spre exemplu, un stimulator cardiac clasificat VVIR indeplinește următoarele funcții:  detectă activitatea ventriculară a cordului, realizează pacing tot la nivelul ventriculului, este inhibat de activitatea spontană a ventriculului și are funcție de adaptare a frecvenței cardiace la efort.

Stimulatoarele cardiace pot fi pentru uz temporar (in situații de urgență – bradicardii acute cu șanse sigure de remisiune, sau in perioada de aștepare până se realizează cardiostimularea definitivă) sau permanente, implantabile. In cazul unui stimulator temporar, sonda de stimulare se implantează intracardiac prin puncție vasculară (de obicei vena jugulara) iar bateria stimulatorului este externă, atașată sondelor; aceasta trebuie menținută langă corpul pacientul și cât mai puțin mobilizată.

implant de stimulator cardiacOperatie – Procedura de implant de stimulator cardiac

Implantul de stimulator cardiac este efectuat de către cardiologul intervenționist in laboratorul de electrofiziologie. Cel mai frecvent stimulatorul se implantează intr-un buzunar subcutanat la nivel subclavicular stâng pre sau sub muschiul pectoral. Spre exemplu această tehnică presupune următoarele etape: se puncționează vena subclaviculară stângă,  sau se descoperă vena cefalică (aferentă venei subclaviculare), se introduce sonda sau sondele de stimulare pe cale endovenoasă pană la nivel intracardiac. Sondele de stimulare pot fi cu fixare pasivă la nivelul endocardului, sau cu fixare activă prin intermediul unui surub la nivel endomiocardului cavitații respective. Ulterior adiacent locului de puncție venoasă se crează un buzunar subcutanat in care se plasează stimulatorul, se suturează incizia și se aplică un pansament compresiv. Această procedură se realizează sub anestezie locală (pacientul nu va fi adormit) și utilizând fluoroscopie, o tehnică imagistică ce folosește raze X și permite vizualizarea in timp real a cordului, pe măsură ce sunt introduse sondele de stimulare și este plasat pacemakerul. Tehnica de implantare diferă in funcție de operator, de anatomia fiecărui pacient, precum și de alți factori tehnici. De exemplu stimulatorul poate fi poziționat la nivel abdominal, sau sondele de stimulare pot fi fixate pe suprafata epicardului (foița externă a cordului) și nu intracardiac.

Tipuri de stimulator cardiac

Alegerea tipului de stimulator cardiac este dictată de patologia pentru care s-a realizat implantul. In mare parte stimulatoarele sunt uni sau bicamerale (cu una sau 2 sonde), dar există si stimulatoare triplu camerale utilizate in terapia de resincronizare cardiaca. Cele mai utilizare tipuri de stimulatoare cardiace sunt următoarele:

  • VVI – cel mai simplu mod de stimulare unicamerală la nivelul ventriculului drept. Acest tip de stimulator nu asigură activitatea sincronă a atriilor cu ventriculii, și nici a ventricului stang cu cel drept și crează riscul de apariției a sindromului de pacemaker și a fibrilației atriale. Practic modul VVI ar trebui recomandat pacienților cu fibrilație atrială cronică și care eventual nu au activitate fizică sau prezintă bloc atrioventricular intermitent. Pentru toti ceilalti se recomandă utilizarea modului VVIR cu adaptarea frecventei cardiace la efort.
  • AAI – este un tip de cardiostimulare la nivelul etajului atrial, fiind recomandată la pacienții cu bradicardii sinusale sau bloc sinoatrial, la care funcția de conducere atrioventriculară este păstrată.
  • VDD – acest tip de stimulator utilizează o singură sondă pe care sunt situați doi electrozi, la nivel atrial cu functie de sensing, și la nivel ventricular cu functie de sensing si pacing. Poate fi folosit pentru pacienții cu blocuri atrioventriculare dar cu funcție normală a nodului sinusal. Are avantajele de a păstra sincronismul atrioventricular și permite adaptarea frecventei la efort fizic.
  • DDD – are funcție de sensing și pacing dual/ bicameral, iar pentru pacienții cu insuficientă cronotropă (frecventa cardiacă a inimii nu crește suficient de mult la efort) este utilizat DDDR.

Stimulatoarele cardiace au opțiunea de a fi programate și interogate (verificate) utilizând programatoare specifice fiecărui producător. Acestea permit schimbarea modului de stimulare și detectie, schimbarea parametrilor stimulatorului, interogarea timpului de viata (valabilitatea bateriei). In cazul in care interogarea stimulatorului indică timp de viata epuizat este necesară o noua intervenție pentru schimbarea bateriei (de obicei se pastrează sonda sau sondele de stimulare plasate intracardiac, si se inlocuieste doar bateria stimulatorului de la nivelul buzunarului subcutanat).

Viata cu stimulator cardiac

Pacientul purtător de stimulator cardiac trebuie să aibă in vedere niște reguli de conduită medicală, dar și legate activitatea cotidiană astfel incât să asigure buna funcționare a stimulatorului:

  • Necesitatea controalelor medicale periodice: la o saptamană pentru scoaterea firelor de sutura de la nivelul buzunarului stimulatorului, la o lună pentru trecerea stimulatorului pe un mod de functionare mai economic, la 3 luni, și ulterior din 6 in 6 luni pentru interogarea stimulatorului.
  • Evitarea suprasolicitării grupelor musculare aflate in vecinatatea lojei stimulatorului (risc de deschidere a buzunarului subcutanat si exteriorizarea bateriei stimulatorului).
  • Cunoașterea si evitarea posibilelor interferente pe care stimulatorul le poate avea cu diverse campuri electromagnetice existente in atmosfera cotidiana: de la statii de emisie receptie cu putere mare la echipamente de electrofiziologie sau electroterapie chirurgicala pana la aparatura casnica ce determina campuri electromagnetice. Este permisă călatoria cu avionul, utilizarea telefonoalor mobile, trecerea prin aparatele de securitate din aeroporturi, utilizarea cuptoarelor cu microunde. Aceste specificatii difera in functie de tipul de aparat utilizat, si de obicei sunt trecute in manualul de instructiuni al fiecarui stimulator.
  • Pentru fiecare pacient implantat este necesară acordarea unui carnet de purtator de stimulator cardiac, care sa specifice numele apartinatorului, numele cardiologului care a efectuat procedura, tipul de aparat utilizat, data la care s-a realizat procedura, și indicatia pentru care s-a realizat implantul de stimulator. Acest carnet devine un fel de ”buletin medical” al pacientului, pe care ulterior il va prezenta la fiecare control medical.

Pacienții purtători de stimulator cardiac au contraindicatie in efectuatea investigației radiologice denumită rezonanta magnetică nucleară (RMN). Totuși această contraindicație nu este absolută, și ca in cazul oricărei alte proceduri medicale, trebuie avut in vedere raportul risc beneficiu. Din 2011 există dispozitive de cardiostimulare implantabile care permit realizarea in siguranta a acestei investigatii – MRI safe pacemakers.

Complicațiile cardiostimulării permanentente pot fi legate de:

  • Momentul implantului și evoluția postoperatorie:
    • pneumotorax: prin lezarea plamanului și acumularea de aer in spatiu pleural. In functie de severitate poate necesita doar simpla supravechere medicala, sau aspiratie prin ac, plasarea unui tub de drenaj toracic.
    • hematoame: acumulare de sange la nivelul buzunarului subcutanat, necesita supraveghere medicala și uneori drenare.
    • exteriorizarea stimulatorului din buzunarul subcutanat prin desfacerea firelor de sutura, este o complicatie rara, necesita schimbarea bateriei stimulatorului si administrare sistemica de antibiotice.
    • tromboza venoasă asociata implantului: se prezinta ca edem unilateral ai bratului și necesita elevatia bratului si tratament cu anticoagulante.
    • dislocarea sondelor: survine de obicei in a 2a zi post implant, și poate fi diagnosticată pe radiografia toracică; prezinta risc de aritmii maligne.
    • Infectie postoperatorie la nivelul buzunarului subcutanat, endocardita (incidenta acestor infectii a scazut mult prin utilizarea terapiei antibiotice pre si postoperatori)
  • Malfuncția de stimulator:
    • deficit de sensing: lipsa de sesizare a activitatii spontane cardiace
    • deficit de pacing: lipsa de raspuns atrial sau ventricular
    • pacing eratic: neregulat sau mai rapid decat cel normal
    • sindromul de pacemaker: apare de obice la pacientii cu implant de stimulator cardiac unicameral la nivelul ventriculului drept, sau la pacientii cu stimulare bicamerala la care nu sunt setati corespunzator parametrii de stimulare. Se datoreaza aparitiei in timp a unei desincronizari intre contractia atriala si cea ventriculara. Sindromul poate fi asimptomatic sau pacientul poate prezenta simptome precum: pulsatii la nivelul gatului, ameteli, sincopa, tahicardie, hipotensiune, edeme periferice. Nu exista tratament medicamentos, dar sindromul se remite prin corectarea disincronismului atrioventricular ( se upgradeaza stimulatorul unicameral la un stimulator bicameral, sau se modifica parametrii de stimulare, detectie)
    • sindromul twiddler: se datoreaza manipularii excesive de catre pacient a stimulatorului la nivelul buzunarului subcutanat ce are drept consecinte dizlocarea sondelor de stimulare, fractura de sonda, stimulare eronata. Are o incidenta rara.

Important de retinut, pacientii purtatori de stimulator cardiac nu au contraindicatie in ceea ce priveste manevrele de resuscitare cardio-respiratorie sau de defibrilare cardiaca.


data-matched-content-ui-type="image_sidebyside"

52 Comentarii

  • Olivia Bazacliu said:

    Am 72 de ani, purtător de Stimulator cadiac tricameral cu defibrilator de un an si jumatate. Sufăr de cardiomiopatie dilatativa descoperita acum doi ani. Fratele meu a avut aceeasi boala descoperita la vasta de 36 de ani, decedat la 52.
    Aseara, dupa un puseu de febra, peste 38, frisoane, brusc au inceput dureri pe o zona de 10/7 cm deasupra stimulatorului. Dureri continue, care la o palpare usoara ( pare chiar un pic umflata zona) si la orice miscare cat de mica, atat in pozitie verticala cat si orizontala cresc foarte mult in intensitate. Aparatul se misca usor dar la controlul din Februarie mi s-a spus ca totul este in regula. Medicatia consta din betaloc zoc 2/zi, spironolactona 1/zi, prestarium, pramistar 2/zi si mai rar coenzima Q10, aspenter, vitamine. Ce poate fi si cum sa acționez. Am facut in ultimele luni, in doua reprize tratament cu hidrocortizon, din cauza unei fisuri anale, inca nerezolvate.
    Aseara pt febra am luat nurofen si paracetamol. Va multumesc din suflet

    Reply
  • Leon viorel said:

    Am stimulator de 6 săptămâni suprafață operata este roșie nu mă doare nu este infectat care este motivul?

    Reply
  • Leon viorel said:

    Am stimulator de 6 săptămâni suprafață operata este roșie nu mă doare nu este infectat care este motivul

    Reply
  • C Valentin said:

    Am implantat stimulator cardiac. Pot sa fac radiografie pulmonara ?
    Imagini cu analize ECG

    Reply
  • C Valentin said:

    Am implantat stimulator cardiac. Pot sa fac radiografie pulmonara ?

    Reply
  • Sorin said:

    A un stimulator cardiac implant 15 august 2018.
    Dupa doua zile au inceput sa se umfle palma stanga pana la modul durere. Zona operatiei ok. ce poate fii ?
    Tratament actual: perindopril/arginina-indapamida 2.5 mg., trombex 75 mg, aspirina cardio 0.100 mg, Rosvera 20 mg, Furosemid 40 mg (1/2 pe zi)
    Astazi ultima injectie din 5, 1 pe zi, intravenos Cefort 1g post operatorio. Stare generala buna. Am 76 ani. Multumesc.

    Reply
    • dr.bendo admin

      Doar palma stanga? Posibil ca circulatia (reintoarcerea) venoasa sau limfatica sa fie jenata postprocedural.

      Reply
      • Sorin said:

        Doar palma stanga, bratul stang putin, restul membrelor ok.
        Am inceput sa inchid si sa deschid pumnul de multe ori pe zi, comprese reci si apar primele semne de ameliorare. Multumesc.

        Reply
  • vizitiu Nicolae said:

    Sotului meu i- s-a pus in dec. 2017 stimulator cardiac. a fost la control de doua ori. Totul a fost bine pana acum doua zile cand se plage ca-l doare in spate cam in directia stimulatorui , durerea radiaza si in umar stang si mana pana la degete, durerea se muta si in fata la oasele din partea stanga. As dori sa stiu daca are vreo legatura stimulatorul cu aceste dureri.

    Reply
    • dr.bendo admin

      Mergeti sa il vada medicul de familie! Nu cred ca stimulatorul cauzeaza durerile. A facut vreun efort mai mare? A ridicat greutati cu mana stanga?

      Reply
  • Rodica C. said:

    Buna seara, tata (95 ani, probleme cardio, rinichi polichistici, insuficienta renala creatinina 2,5; uree 60; a avut hiperpotasemie la internare) este purtator de stimulator cardiac din data de 11.07.2018.
    Din pacate, dupa externare, dupa 2 saptamani (pentru ca nu ne-a spus ca avea diaree) am depistat ca s-a infectat cu Clostridium difficile. A primit tratament cu metronidazol si adjuvanti corespunzatori (Smecta, Filtrum, probiotice, vitamine, solutii de rehidratare pentru bebelusi), dieta cu orez si morcov (acum diversificam – hiposodat si controlat carnea, proteinele) si de o saptamana are scaun normal-format, dar este inca deshidratat si tensiunea este acum 9,8-10,3 cu cca 5,5 (a fost si mai mica) si au inceput sa i se umfle seara gleznele. Pe 23.07.2018 am fost la control pentru stimulator si mi s-a spus sa nu mai ia Tenox (amlodipina 5 mg) – alte medicamente prescrise pentru inima nu mai are, sa revenim la control dupa 3 luni si sa-i dam medicatia prescrisa de medicul de familie.
    – Va rog sa ma ajutati/lamuriti ce trebuie sa fac, pentru ca tata, in afara de Omnic Tocas prescris de medicul urolog, nu are nici o medicatie de la medicul de familie.
    Ritmul propriu al inimii a scazut de la cca 40 b/min la < 30 b/min.
    – Trebuie o medicatie speciala pentru inima? Este ceva ingrijorator? Ce se poate face pentru edemele de la glezne?
    Multumesc anticipat si din suflet pentru sfatul dvs.

    Reply
    • dr.bendo admin

      Tot ce va pot spune e ca pulsul nu ar trebui sa fie mai jos de 60 (eventual 50 daca stimulatorul e setat cu interval de histeresis).

      Reply
  • Ana said:

    Sotul meu in varsta de 30 de ani si.a implantat recent stimulator cardiac si de atunci frecvent au aparut episoadele cu puls marit,pana la 203 bmp ce pot dura si 20 de minute. Precizez ca nu are tratament cardiac si a facut si control la care nu a fost lamurit.posibil sa fie de la electrozi, el zice ca ii creste frecvent pusul cand se apleaca.mentionez ca pulsul inainte de stimulator era intre 40-50

    Reply
    • dr.bendo admin

      Cel mai bine ar fi sa faca o inregistrare Holter Ecg pe 24 ore si sa surprinda momentele cu puls mare.

      Reply
  • Moiseiu Cristian said:

    Buna ziua. Tatăl meu are stimulator cardiac, poate face operatie de prostată cu laser?.

    Reply
  • Moiseiu Cristian said:

    Buna ziua. Tatăl meu are 80 de ani și are implantat stimulator cardiac de circa trei ani , poate face operatie de prostată cu laser ?. Va mulțumesc !

    Reply
  • IVAN said:

    Firul de inalta tensiune poate influenta calatoria cu trenul a purtatorului de stimulator cardiac bicameral(DDDR) .

    Reply
  • Tolia said:

    Buna ziua. Va rog frumos daca ma puteti ajuta. Mama mea in varsta de 81 de ani are implantat cam de 1 an un stimulator cardiac bicameral.
    Intrebarea este: are voie sa foloseasca laptop-ul? Afecteaza acesta cu ceva buna functionare a stimulatorului? Multumesc tare mult!

    Reply
  • Mario rossi said:

    Cine are stimulator cardiac poate sa zboare cu avionul?

    Reply
  • Merticaru Mariana said:

    Cine are stimulator cardiac poate sa zboare cu avionul?

    Reply
  • Cristina Dorobăț said:

    Buna seara! Soțul meu are implant facut in septembrie. De cateva zile i-a aparut o vanataie deasupra inciziei. Ce ar trebuii sa faca? Este normal sa apara? Multumesc frumos!

    Reply
  • Sonea Georgeta said:

    Buna seara, Tatălui meu in vârstă de 78 de ani,i s-a recomandat stimulator cardiac(bradicardie,2 sincope la interval de 1 an),Riscurile operației nu sunt prea mari,având în vedere vârsta și hepatita de tip C(de 20 de ani,cuTGP142,TGO135)?

    Reply
  • Mocanu Aurel said:

    Bună seara, vă rog să-mi spuneți daca este normal un ritm cardiac de aproximativ 120 la un proaspăt posesor de pace-maker? Mi s-a montat pace-maker cam de 6zile și de 3zile am ritmul cardiac 120

    Reply
  • Ileana said:

    Buna seara.
    Mamei mele i s-a recomandat punerea unui sitimulator cardiac. Ma tem sa iau o deciziei, pentru ca mama are 80 de ani.
    Mai sufera si de altheimer si cu siguranta, nu va sta fara mine in spital.

    Reply
  • Haiducu Nicolae Gabriel said:

    Buna ziua, sunt purtător de stimulator cardiac în mod DDD și mă interesează ce proceduri terapeutice mai am voie sa fac ?

    Reply
  • A.Musceleanu said:

    Cit dureaza actiunea stimulatorului si dupa cit timp trebuie schimbat?

    Reply
    • bendo admin

      Daca stimulatorul emite stimuli electrici permanent atunci e posibil ca bateria lui sa se epuizeze mai repede. Daca emite intermitent ar trebui sa tina 10-12 ani. Trebuie mers periodic la controale si medicul care interogheaza stimulatorul o sa va comunice de fiecare data durata de viata a bateriei.

      Reply
  • Irina said:

    Buna ziua, Am 25 ani. Am 40-42 b/min, cefalee zilnică, amețeli slăbiciune, senzația de ceață înainte ochilor, energie pic dezechilibru in mers, tensiunea nu mai sus de 80/50… Uneori, insa am niște palpitații care mă fac să-mi pierd capacitatea de a respira, și atunci în pierd echilibrul… bradicardia e sinuzală pe EKG…oare am nevoie de un stimulator cardiac. Menționez că tatăl meu a avut și el stimulator, nu știu ce maladie avea, că a decedat cînd eram mai mică.

    Reply
    • bendo admin

      Neaparat trebuie sa va vada un medic cardiolog si eventual sa efectuati o monitorizare Holter Ecg pe 24 de ore.

      Reply
      • Irina said:

        Am efectuat mai demult un Holter, dar starea mea era mult mai buna, adica ritmul se mentinea la 47-48, aveam si citeva extrasistole, atunci medicul a zis ca nu e grav, probabil e pe fon de sistem nervos, sa mai monitorizam situatia….mentionez ca nu am vicii, nu consum alcool si nici alte medicamente, in afara de Topiramat si Analgezice pentru migrena…Am discutat cu mama si mi-a spus ca tata avea boala nodului sinusal, nu stiu daca ma exprim corect, si avea sincope. Deasemenea mai multe rude din partea tatalui au careva probleme cardiace,

        Reply
    • Daniel said:

      Buna ziua d.ra Irina ma puteti suna la tel0755035767?

      Reply
  • Goldan Dan said:

    Pot face fizioterapie dacă am stimulator cardiac

    Reply
  • Bradicardie sinusală - Puls Mic - DrBendo.ro said:

    […] Îngrijirea în UPU trebuie să asigure rapid stabilitatea stării pacientului. Aceasta este urmată de o investigație a cauzei care stă la baza bradicardiei. Pacienții aflați în stare instabilă pot necesita intubare endotraheală imediată și o stimulare transcutanată sau transvenoasa. Pacienții trebuie să aibă monitorizare cardiacă continuă și acces intravenos. La pacienții stabili hemodinamic, atenția trebuie îndreptată către cauza principală a bradicardiei. În sindromul sinusului bolnav, abordările de terapie medicamentoasă au fost relativ dezamăgitoare. În timp ce atropina a ajutat tranzitoriu in cazul unor pacienți, majoritatea pacienților necesită în cele din urmă plasarea unui stimulator cardiac. […]

    Reply
  • Stimulatorul Cardiac din perspectiva pacientului | DrBendo.ro said:

    […] frecventa stimulatorului cardiac și va face o serie de alte setări. Setările finale ale stimulatorului cardiac se fac după implant cu ajutorul unui dispozitiv special numit […]

    Reply

Dă-i un răspuns lui Tolia Anulează răspunsul

*

*


Incarca imagini cu analize, ECG, Ecografie

Se pot folosi tag-uri html:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>