Boala Hodgkin este o afecțiune malignă, ce are ca și caracteristică morfologică prezența celulei Sternberg- Reed. Originea acestei celule nu este pe deplin elucidată; într-un număr mic de cazuri a fost demonstrată apartenența la linia limfoidă B.
Această afecțiune prezintă două vârfuri de incidență: unul în jurul vârstei de 23- 25 ani, iar al doilea este în jurul vârstei de 40- 45 ani.
Cauzele bolii Hodgkin
În patogenia bolii Hodgkin un rol important revine virusului Epstein- Barr. Genetica moleculară și-a pus amprenta și în acest domeniu, demonstrându-se expresia genelor BCL-2 ( acțiune inhibitoare a morții celulare) și BAX ( inductor de moarte celulară ) în această afecțiune.
Simptome Boala Hodgkin
Boala Hodgkin poate afecta orice organ, dar afectează cu predilecție ganglionii și splina. Astfel , din punct de vedere clinic, prezintă două semne principale:
- adenopatia (ganglioni mariti)- cel mai frecvent afecțiunea debutează cu adenopatie laterocervicală stîngă, ulterior extinzîndu-se și la alte grupe ganglionare ( cervical dreapta, supraclaviculari, mediastinali, axilari, inghinali); ganglioni isunt nedureroși, de consistență elastică; o caracteristică importantă a adenopatiei este durerea după ingestia de alcool.
- splina marita și ficat marit – apar rar.
Pe lângă aceste semne, în caz de afectare importantă a ganglionilor mediastinali,mai pot apare următoarele simptome: tuse, durere toracică, dispnee.
Tabloul clinic este completat de o serie de simptome ca:
- febra ( este neregulată),
- transpirații nocturne profuze(abundente ),
- scădere ponderală (peste 10% din greutatea corporală),
- prurit (mancarimi) generalizat.
Analize in boala Hodgkin
În ceea ce privește investigațiile în vederea diagnosticului acestei boli, se poate afirma faptul că diagnosticul de certitudine este pus în urma biopsiei ganglionare cu examen histopatologic și imunohistochimie.
Se mai pot efectua următoarele investigații:
- ecografie abdominală – pentru evidențierea ganglionilor din hilul splenic, hepatic, mezenterici, iliaci;
- tomografie computerizată – efectuată pentru stadializare,poate evidenția grupe ganglionare ce nu au fost puse în evidență în urma ecografiei;
- scintigrafia- se efectuează în vederea diagnosticului determinărilor hepatosplenice și osoase;
- examene radiologice (torace, osoase)- pentru stadializare;
- examene de laborator – LDH seric este crescut;
- fosfataza alcalină este crescută( în caz de afectare hepatică);
- calcemia este crescută( în caz de afectare osoasă);
- VSH, ceruloplasmina și electroforeza proteinelor serice – modificate;
- biopsia osteomedulară – obligatorie pentru stadializare.
Complicatii
Înevoluțiabolii Hodgkin pot apare o serie de complicații care pot fi datorate atât bolii în sine cât și tratamentului.
Dintre complicațiile ce apar, atât ca urmare a bolii cât și a tratamentului, cele mai frecvente sunt infecțiile (apar datorită imunodeficienței ) și insuficiența medulară. Pot apare o serie de compresiuni date de masele tumorale și a doua neoplazie( ca urmare a tratamentului).
Tratament boala Hodgkin
Mijloacele terapeutice utilizate pentru tratarea acestei afecțiuni sunt:
- radioterapia;
- chimioterapia;
- modaliatatea combinată (radioterapie + chimioterapie).
[…] parti ale organismelor unde se sintetizeza leucocite. Limfomul splenic este in general limfom hodgkin, care se insoteste si el de o splina mare, […]
[…] proliferative sistematizate ca Leucemia limfatică cronică, Leucemia mieliodă cronică, Boala Hodgkin, Mielom multiplu, Macroglobulinemia Waldenstrom, cât și în tumorile splenice (chist hidatic, […]
[…] secundar, iar atrofia testicularå este prezentå la o treime. Malnutritia protein-caloricå, boala Hodgkin avansatå si cancer anterior chimioterapiei, amiloidoza afecteaza si ele functia […]