Boala Alzheimer este cauza cea mai frecventa de sindroame dementiale dupa varsta de 65 de ani. Prevalenta maladiei creste net cu varsta. Marea majoritate a cazurilor sunt sporadice.
Leziunile anatomo-patologice caracteristice sunt reprezentate de: atrofie cereberala cu pierderi neuronale, degenerescenta neurofibrilara, placi senile, angiopatie amiloida (acumularea, la nivelul vaselor cerebrale, de depozite de amiloid).
Simptome Boala Alzheimer
Sindromul demential din maladia Alzheimer debuteaza adesea, prin tulburari de memorie ale faptelor recente, izolate sau asociate cu tulburari de limbaj de tip afazic (afazie semantica) si evolueaza progresiv spre un sindrom apraxo-agnozic. Examenul obiectiv neurologic indica absenta deficitelor senzitivo-motorii ale modificarilor de camp vizual, iar reflexele cutanat plantare sunt in flexie.
Uneori, in cursul evolutiei, se identifica o hipetonie de tip extrapiramidal si crize de epilepsie generalizata. Agravarea progresiva conduce la un sindrom demential sever, moartea instalandu-se dupa un interval de 7-10 ani, intr-o stare grabatara.
Investigatii
Electroencefalograma (EEG) indica o diminuare difuza a ritmurilor corticale (nespecifica, aparand in stadiile tardive). Computer tomograful (CT) cerebral nativ obiectiveaza o atrofie corticala difuza cu o dilatare a spatiilor ventriculare si cu o distensie a santurilor corticale si a vaii Sylviene bilateral. CT-uri sau RMN-uri repetate indica accentuarea neta in timp a atrofiei, permitand diferentierea acestei atrofii de cea a varstnicului non-dement. CT-ul cerebral pot elimina un proces expansiv intracerebral, o hidrocefalie sau o dementa vasculara. LCRul este normal.
Tratament Boala Alzheimer
Actualmente nu exista tratament care sa permita incetinirea evolutiei leziunilor.
Tratamentul medicamentos al simptomelor cognitive se face diferentiat in functie de gradul de severitate al sindromului demential:
- In formele usoare sau medii se utilizeaza ca terapie pe termen lung, indeosebi, inhibitorii de colinesteraza: Donepezil, Rivastigmin, Galantamin.
- In formele grave, medicatia de prima intentie o reprezinta Memantine.
- Se mai pot utiliza cerebrolyzin si tanakan (extract standardizat de ginkgo biloba).
- Se recomanda tratamentul factorilor de risc vascular (antiagregante, antihipertensive, statine).
Tratamentul medicamentos al simptomelor necognitive se recomanda pentru cazurile de dementa insotite de simptomatologie psihiatrica (simptome psihotice, depresie, agitatie, insomnie).
Terapia nemedicamentoasa se administreaza impreuna cu terapia medicamentoasa in formele usoara si medie de dementa. Consta in programe de antrenament cognitiv, exercitii psihomotorii, terapie sociala sau ocupationala. In formele medii si grave, pacientii au nevoie de insotitor permanentm iar in formele severe, ei trebuie spitalizat nelimitat in institutii medicale de specialitate, datorita pierderii autonomiei, precum si a multiplelor complicatii medicale care pot surveni.
Imi pare bine ca v am gasit,fac injectii cu Cerebrolyzin dar starea mea s a agravat dupa decesul sotului meu ,de la inceputul acestui acestui an.Nu am un somn linistit, dorm dimineata mai mult.Am tendinta de a ma duce intr o parte ,uit pe moment ce vreau sa fac dar imi revin repede ,nu mai pot pronunta unele cuvinte , uit anii copiilor de nastere !Citesc totul despre aceasta boala si sunt ingrijorata ca nu se poate vindeca ,in noiembrie implinesc 69 ani! Multumesc !
Datorită conţinutului său de vitamina E, uleiul de rapiţă are proprietăţi antioxidante şi de regenerare celulară. Are un rol important în buna funcţionare a creierului, datorită acizilor graşi pe care îi conţine, în special Omega-3, care intervin în prevenirea depresiilor, a unor crize de demenţă şi chiar a maladiei Alzheimer.