Copiii pot avea hipertensiune? Da, din nefericire răspunsul la această întrebare poate fi afirmativ. Tensiunea arterială considerată normală pentru un adult este 120/80 mm Hg, pentru copii însă se folosesc anumite tabele ca să putem calcula aceste valori. Se poate pune acest diagnostic de hipertensiune arterială dacă tensiunea arterială a copilului este mai mare decât cea înregistrată pentru mai mult de 95% dintre copiii de aceeaşi vârstă, sex şi înălţime. Tensiunea arterială a unui copil are valori mai mici decât cele măsurate la un adult, ea crescând o dată cu vârsta copilului.
De cele mai multe ori nu sunt sesizate manifestări ale hipertensiunii, eventual prezenţa durerilor de cap poate fi un indiciu în acest sens. Copiii cu vârste sub 10 ani, de obicei prezintă hipertensiune ca urmare a altor afecţiuni şi atunci vorbim de hipertensiune arterială secundară. Dintre afecţiunile ce pot determina HTA secundară putem enumera : afecţiuni cronice ale rinichilor, stenoză de arteră renală ( întâlnită în neurofibromatoză şi diverse sindroame precum sindromul Marfan), rinichi polichistic, tulburări ale glandelor suprarenale, feocromocitom (tumoare a glandei suprarenale), hipertiroidism etc.
Hipertensiunea arterială primară este hipertensiunea care apare fără a fi legată de vreo afecţiune la copiii cu vârsta peste 10 ani, fiind descoperită de obicei întâmplător şi poate avea anumiţi factori de risc, precum : hipertensiune arterială cu istoric familial, obezitate (un procent de aprox 30% dintre copiii obezi cu vârsta peste 10 ani fiind hipertensivi), valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor, diabet zaharat de tip II.
Este important ca hipertensiunea să fie depistată la timp pentru ca să i se poată administra copilului un tratament corespunzător şi pentru a evita complicaţiile ce pot surveni ca adult : accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă, infarct miocardic.
Asociat cu hipertensiunea la copil poate fi observată apneea de somn, copilul respirând cu dificultate în timpul somnului, astfel încât este important ca părinţii să detecteze eventualele probleme respiratorii ale copilului în timpul somnului. De asemenea, se pot detecta edeme periferice la copii sau hematurie, care pot fi indiciul unei hipertensiuni secundare cu punct de plecare la nivel renal.
În funcţie de cât de severă este hipertensiunea şi de complicaţiile asociate sau nu, medicul hotărăşte dacă este suficientă schimbarea modului de viaţă (alimentaţie cu o dietă hiposodată, fructe şi legume şi evitarea fast-food-ului, evitarea sedentarismului şi un program regulat de exerciţii fizice) şi, dacă se impune, un tratament medicamentos. De exemplu, în cazul unui copil supraponderal/obez, a cărui HTA e generată de aceste Kg în plus, scăderea în greutate este esenţială şi poate mai importantă decât un tratament medicamentos. La rândul său, tratamentul medicamentos poate fi instituit doar temporar sau, dimpotrivă, a la long, pe durată nedeterminată.
Este important să ducem la timp copilul la medicul specialist cardiolog în cazul în care există indicaţii în acest sens sau chiar simple suspiciuni.