Insuficienta mitrala usoara, medie, severa – cauze, simptome, diagnostic si tratament

Insuficienta mitrala prolaps valva mitrala
Insuficienta mitrala

Insuficienta mitrala reprezinta un defect de inchidere a valvei mitrale a inimii. Valva mitrala se deschide in diastola pentru a favoriza trecerea sangelui din atriu stang in ventriculul stang, sange venit din venele pulmonare si care la randul sau va fi ejectat in aorta in sistola, pentru a suplimenta cu oxigen toate tesuturile corpului. In timpul sistolei, valva mitrala trebuie sa fie inchisa pentru a asigura o crestere a presiunii in ventriculul stang si pomparea in continuare, in aorta. In insuficienta mitrala, in timpul sistolei o parte din sangele care trebuie ejectat in aorta se intoarce in atriul stang. Regurgitarea dilata atriul stang, creste presiunea retrograd pe venele pulmonare, plaman si cordul drept.

In formele de insuficienta mitrala acuta se poate produce edemul pulmonar, prin extravazarea sangelui din capilarele pulmonare cu presiune crescuta. Insuficienta de mitrala poate sa apara in cadrul unui infarct miocardic inferior (cand se rupe sau se ischemiaza un pilier de sustinere a valvei), in ischemiile cronice cand se pot fibroza pilierii, in traumatisme toracie, endocardita infectioasa, sau in cadrul unei degenerari a cordajului finalizata cu ruptura acestuia.

In cadrul mecanismelor compensatorii, apare si o dilatare a ventriculului stang pentru a putea face fata supraincarcarii diastolice ( flux normal si jet anterior de regurgitare).

Cauze de insuficienta mitrala:

Insuficienta mitrala este cel mai des asociata inaintarii invarsta fiind datorata unei degenerari a valvei. Poate de asemenea sa apara in cadrul unui reumatism articular acut cu afectare valvulara, prolaps de valva mitrala,  in carenta majora de vitamina C la tinere femei, sau in cadrul unor afectiuni mai rare ca sindromului Marfan, cardiomiopatia hipertrofica, lupusul eritematos diseminat, sclerodermia.

Semne si simptome de insuficienta mitrala:

Simptomele comune indiferent de etiologie, tin de aparitia sau nua acomplicatiilor si de gradul insuficientei. Un atriu stang dilata poate sa fie cauza unei fibrilatii atriale, resimtita de bolnav ca palpitatii. In functie de afectarea pulmonara se pot instala hemoptizii (mai rar) sau dispneea (resimtita ca dificultatea de a respira si reprezinta semn de gravitate aparuta brusc intr-un edem pulmonar), sau in stadiul de insuficienta cardiaca, predomina semnele unei insuficiente cardiace drepte (edeme de membre inferioare, dureri de ficat, dispnee, vene jugulare dilatate).

In functie de cauza se poat diferentia urmatoare simptome: dureri precordiale daca insuficienta mitrala se asociaza si/sau datoreaza unei ischemii, febra in cazul unei endocardite infectiose.

Clinicianul poate detecta in cele mai multe cazuri, la auscultatia cu stetoscopul un suflu sistolic in focarul mitral, care iradiaza in axila si are caracterul unui jet de vapori.

Diagnostic insuficienta mitrala:

Diagnosticul in insuficienta mitrala se bazeaza pe datele clinice care suspicioneaza diagnosticul ( semne si simptomele pacient si examen obiectiv) si pe datele paraclinice care confirma diagnosticul: ECG, Rx toracic, Ecografie cardiaca transtoracica Doppler color, continuu si pulsatil, alte exemene complementare in functie de particularitatile cazului: ecigrafie cardiaca transesofaciana, Holter ECG, coronarografie, probe functionale respiratorii.

Tratament insuficienta mitrala:

Tratamentul are mai  multe etape : etiologic acolo unde se poate trata eficient cauza (insuficienta mitrala cauzata de reumatismul articular acut, endocardita infectioasa, ischemie), al complicatiilor in cazurile in care acestea s-au instalat (tratamentul insuficientei cardiace sau al fibrilatiei atriale si cu anticoagulare la pacientii cu risc). Pentru o insuficienta mitrala severa simptomatica sau cu impact puternic asupra functionarii iniimii si a plamanului, se recomanda chirurgia cardiaca de inlocure a valvei mitrale proprii cu proteza valvulara biologica sau mecanica.

 

3 comentarii

  1. Intamplator,am descoperit extrasistole ventriculare trigeminate pentru care iau 1/2 tb rytmonorm de 3 ori/zi din 23 iunie 2015 pana in prezent.La ecografia cardiaca mi s-a spus ca am insuf.mitrala 2.Eu nu ma simt bine pentru ca am dureri precordiale cu durere pe mana stg pana la palma ,am tensiuni mici de 85/90 sistolica si diastolica de 45/60. si uneori tensiometru imi arata aritmie.Bineinteles ca in momentul in care am extrasistole ventriculare ma apuca anxietatea.Ce conduita terapeutica sa urmez ,pentru ca 2 cardialogi mi-au spus sa nu mai iau propafenona,iar 2 sa iau.Am luat 2 sapt.concor ,dar m-am trezit cu puls 45 si am renuntat la el.Mi se pare un dilentatism in trat urmat si prescris de cardiolog.Ma dispera situatia asta.Cu multumiri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Incarca imagini cu analize, ECG, Ecografie