TUMORILE PRIMARE

Tumorile primare ale inimii sunt rare si benigne in 3/4 din cazuri, iar un sfert sunt maligne, in special sarcoame. Se prezinta fie cu durere precordiala, sincopa, insuficienta cardiaca, sufluri, aritmii, tulburari de conducere, pericardita sau tamponada si a caror semne si simptome sunt legate de localizarea bolii. Cea mai comuna tumora cardiaca primara este mixomul.

MIXOMUL

Mixomul apare la jumatate din cazurile de necropsii si la treisfertul din tumorile tratate chirurgical. El apare fie sporadic sau ca parte dintr-un sindrom care include un complex de anomalii.

Majoritatea mixoamelor sporadice sunt solitare si localizate in atriu,in special atriul stang, in septul intraatrial si chiar in ventriculi sau poate avea diferite localizari. Mixomul familial se intalneste la tineri cu preponderenta in cazuri postoperatorii. Majoritatea mixoamelor sunt pediculate pe un ax fibrovascular avand un diametru mediu de 4-8 cm.

DIAGNOSTIC  CLINIC

Mixoamele se prezinta clinic ca o boala de valva mitrala, fie ca stenoza fie ca regurgitare. Simptomele mixomului atrial sunt dependente cu pozitia tumorii. La ascultatie se observa un sunet de tonalitate joasa, la inceputul sau mijlocul diastolei “tumor plop”. Mixomul poate produce embolii periferice sau pulmonare si semne si simptome extracardiace ca:  febra, scaderea ponderala, casexia, artralgii, rash, fenomenul Raynaud, hipergamaglobulinemie, anemie, policitemie, leucocitoza, VSH crescut,trombocitopenie sau trombocitoze. Datorita acestor motive, mixomul poate fi diagnosticat ca endocardita, colagenoza sau tumora necardiaca.

DIAGNOSTIC  PARACLINIC

1. Ecografia cardiaca transtoracica si transesofagiana. Aceasta metoda  se utilizeaza pentru diagnosticarea mixomului, facandu-se o localizare si masurare a tumorii in vederea interventiei chirurgicale. Fiind cu antecedente familiale se recomanda screening ecografic la rudele de gradul I ale pacientilor tineri.

O clasificare a mixoamelor atriale stangi va fi:

Tipul I  – mixomul mic prolabant in VS

Tipul II –mixomul mic care nu prolabeaza

Tipul III –mixomul mare care prolabeaza

Tipul IV –Mixomul mare care nu prolabeaza

    2. Tomografia computerizata si rezonanta magnetica

Aceasta metoda adduce informatii cu privire la marimea, localizarea si suprafata tumorii.

3. Cateterismul cardiac si angiografia. Aceasta metoda este importanta pentru chirurg existand pericolul de dislocare de emboli tumorali, ea nefiind necesara daca nu se asociaza cu alte boli cardiace.

TRATAMENT

  Tratamentul se face numai chirurgical prin excizii. In caz de excizii inadecvate la tumori cu localizari multiple poate sa apara o recurenta a tumorii.

ALTE TUMORI BENIGNE CARDIACE

 Lipoamele cardiace  – frecvente la necropsie, pot atinge 15 cm.

 Fibroelastomul papilar  – este rar simptomatic si apare pe valve sau pe endoteliul adiacent.

Rabdomiomul si fibromul  – mimeaza stenoza valvulara fiind intalnita la sugari si la copii, manifestandu-se ca o tumora la nivelul ventriculului.

Hemangiomul si mezoteliomul  – sunt tumori mici intramiocardice ducand la tulburari de conducere si moarte subita.

TUMORILE MALIGNE

Sarcoamele   – au evolutie rapida si duc la deces in 3-4 luni prin compromitere hemodinamica, invazie locala si metastaza la distanta.

Mezoteliomul  – afecteaza pericardul si duce la pericardita hemoragica, tamponada.

Infiltrarea  nodului atrioventricular duce la tulburari de conducere si moarte subita.

Pentru tratament biopsia este obligatorie.

TUMORI METASTATICE LA NIVELUL CORDULUI

  Sunt cele mai frecvente tumori si apar in 20% din totalul tipurilor de tumori si anume in melanoame maligne, leucemie si in limfoame. Apar si in cazul neoplasmelor pulmonare cu o tot mai mare incidenta.

La nivelul cordului extensia tumorala se face prin fluxul sanguine, limfatic sau prin invazie directa. Nodulii mici bine delimitati configureaza metastazele, ele afectand pericardul, mai rar miocardul si foarte rar endocardul si valvele cardiace.