După durata gestaţiei, nou-născutul la termen se încadrează între 38-42 săptămâni, iar după greutatea de la naştere, între:

• 2500 – 4000 gr. sau mai mult (limite “largi”);
• 2900 – 3200 gr. (limite “înguste”).

Alţi parametri importanţi care caracterizează nou-născutul la termen sunt:

• talia (lungimea), cu valori cuprinse între 48-52 cm;
• perimetrul cranian, cu valori cuprinse între 34-36 cm;
• perimetrul toracic, cu valori cuprinse între 33-34 cm;
• perimetrul abdominal, cu valori cuprinse între 31-32 cm.

Particularităţi morfologice Nou-Nascut la termen

În naşterea craniană se poate observa un craniu succedaneu, care este rezultatul încălecării oaselor boltei şi a bosei serosanguinolente. Bosa serosanguinolentă reprezintă o infiltraţie serohemoragică a părţii prezentate a fătului şi este accentuată în naşterile laborioase (ea depăşeşte suturile, pielea care o acoperă prezintă uneori peteşii şi echimoze şi, de regulă, se resoarbe în 1-2 zile). La nivelul feţei se pot observa cianoză, echimoze sau peteşii (la cazurile cu prezentaţie facială, contracţia mai accentuată şi de durată a colului asupra gâtului în timpul expulziei şi în distocia umerilor).

Fontanela anterioară (bregmatică) are formă romboidală, cu diagonalele cuprinse între 1-5 cm (frecvent 3-4 / 2-3 cm). Uneori aceasta poate fi prelungită de dehiscenţa suturilor cu care vine în contact.

Fontanela posterioară (lambdoidă) are o formă triunghiulară, este cuprinsă între lamele parietale şi occipitală, are dimensiuni mici (1/1,5 cm) şi este deschisă doar la 15-20% din nou-născuţi; se închide în primele săptămâni de viaţă.

Când disjuncţia suturilor este accentuată, se suspectează o hipertensiune intracraniană.

Tegumentele sunt de culoare roşie în prima zi de viaţă (eritem fiziologic), datorită vasodilataţiei, iar din ziua a 2-a eritemul retrocedează, tegumentele devin mai uscate şi se descuamează; descuamarea este furfuracee sau lamelară.

La naştere, pielea este acoperită de un înveliş grăsos, cenuşiu-albicios numit vernix caseosa. În viaţa intrauterină, acest înveliş protejează pielea de acţiunea lichidului amniotic, în timpul naşterii are rol “lubrifiant”, iar în primele ore de viaţă – rol bactericid şi de protecţie contra frigului.

În primele 3-4 zile de viaţă, unii nou-născuţi prezintă o erupţie benignă (maculă-papulă-veziculă), denumită eritem alergic. Elementele eruptive conţin numeroase eozinofile (“marker” al etiologiei alergice) şi dispar spre sfârşitul primei săptămâni de viaţă. Ele apar ca o consecinţă a “invaziei” microbiene a tubului digestiv, care începe după naştere şi duce la formarea “biocenozei” intestinale.

În prima săptămână de viaţă se remarcă la unii nou-născuţi un edem benign localizat la nivelul regiunii prepubiene, pleoapelor, dosului mâinii şi picioarelor (imaturitate tranzitorie de reglare hidroelectrolitică).

Pe piele (frunte, umeri, spate) se remarcă un păr fin, mătăsos, numit lanugo, care dispare după câteva zile de viaţă.

Alte manifestări cutanate benigne sunt reprezentate de:

• pata mongoloidă, situată în regiunea sacrată, de culoare gri-albăstruie;
• milium, reprezentat de numeroase puncte sebacee de culoare gri-albicioasă, situate mai ales pe piramida nazală;
• angioamele capilare plane (pete roşietice), situate la nivelul pleoapelor, frunţii şi regiunii occipitale, care dispar în primul an de viaţă.

La nivelul ochilor se pot observa:

• edeme palpebrale şi hemoragii ale conjunctivelor bulbare, fără semnificaţie patologică.
• ochiul umed şi secreţia lacrimală continuă pot releva o impermeabilitate a canalului nazo-lacrimal (lăcrimarea la plâns apare mai târziu).

Alte particularităţi somatice demne de remarcat sunt :

• Gâtul este scurt, coloana vertebrală este rectilinie;
• Toracele este cilindric, iar abdomenul pare mare;
• Capul este mare şi reprezintă ¼ din lungimea corpului;
• Pavilioanele urechilor sunt cartilaginoase, plicaturate;
• Nodulii mamari şi plicile cutanate plantare sunt normal dezvoltate;
• Unghiile prezintă mici striaţii longitudinale, lungimea lor atinge pulpa degetelor la picioare şi o depăşeşte la mâini;
• Paniculul adipos subcutanat este prezent la faţă (bula lui Bichat), slab reprezentat pe torace şi membre şi absent pe abdomen.
• Cordonul ombilical format din o venă  şi 2 artere, cuprinse într-un ţesut conjunctiv mucos (gelatina Wharton), după ligaturare şi secţionare trece prin 3 faze:

1. mumificare;
2. formarea şanţului de eliminare la nivelul liniei amnio-cutanate;
3. detaşare în ziua 5-7 de viaţă;

Plaga ombilicală se epitelizează treptat de la periferie către centru şi se cicatrizează; prin retracţia vaselor ombilicale cicatricea se înfundă;

• Sistemul muscular este slab dezvoltat; tonusul muscular scăzut imediat după naştere este repede înlocuit de o uşoară hipertonie cu predominenţă a flexorilor.