Micțiunea este un act reflex medular care se află sub control cortical facilitator sau inhibitor.

Retenția acută de urină este o urgență urologică. Se definește prin imposibilitatea eliminării, prin procesul de micțiune( acțiunea de a urina), a conținutului vezicii urinare, care apare brusc, la o persoană care anterior urinase normal. Se însoțește de glob vezical( dilatarea vezicii urinare).

Etiologia acestei afecțiuni este vastă. Cele mai frecvente cauze sunt:

–          obstrucție subvezicală – care poate apare în cadrul hiperplaziei prostatice sau a carcinomului (cancer) prostatic,  stricturi uretrale, calcul uretral;

–          traumatisme uretrale;

–          fimoză;

–          cauze inflamatorii – prostatită acută, abces prostatic, uretrite, periuretrite;

–          corp strain;

–          tumori vezicale;

–          litiază vezicală;

–          retenție de urină în cazul vezicii neurogene;

–          medicamentos – antidepresive, antispastice, antihipertensive, antiaritmice, anticolinergice, simpaticomimetice, antiparkinsoniene;

–          psihogen – depresie, abuz, traumatism psihic;

–          tabesul ( manifestare neurologică tardivă a sifilisului).

La femei retenția de urină poate fi cauzată de uterul gravid sau un fibrom uterin.

Simptome

Din punct de vedere clinic, găsim un pacient agitat cu durere abdominală, palid, transpirat. Micțiunile sunt imperioase, chinuitoare, uneori pot apare câteva picături de urină prin prea plin.

Prin palparea hipogastrului (regiune a abdomenului localizată deasupra pubelui) se poate constata o vezică urinară plină, uneori durere la palpare și chiar la percuție.

Una dintre investigațiile, care se pot efectua de urgență, și care certifică, într-o oarecare măsură, diagnosticul este ecografia.

După cum am mai precizat, retenția acută de urină este o urgență urologică ceea ce impune instituirea tratamentului cât mai repede cu putință.

Tratamentul constă în cateterizare unică, diagnostică și terapeutică sau deviere de durată a urinii prin catetere ademeure sau cateter vezical suprapubian.

După instituirea tratamentului se vor efectua o serie de investigații pentru decelarea cauzei și ulterior vor fi tratate și acestea pentru a preveni reinstalarea unei retenții de urină.

Este foarte impotantă deosebirea retenției acute de urină de anuria. În retenția acută de urină, vezica urinară este plină iar în anurie (diminuarea până la dispariția completă a excreției urinare) vezica urinară este goală pentru că rinichii nu produc urină, astfel bolnavul nu are senzația de urinare.

Prognosticul acestei afecțiuni depinde de precocitatea diagnosticului și promptitudinea instituirii tratamentului. Astfel în absența tratamentului pot apare o serie de complicații, unele cu consecințe extreme de severe sau chiar deces.

Uremia este o complicație foarte gravă deoarece dacă nu se asigură drenajul vezical în timp util pacientul decedează.

O altă complicație gravă dar rară este ruptura vezicii urinare care apare datorită distensiei exagerate instalată într-un timp scurt.

Alte complicații care mai pot apare sunt: infecțiile urinare, pielonefrita ascendentă, sepricemia și hemoragii vezicale.