AVC. Accidentul vascular cerebral hemoragic

accident vascular cerebralAVC. Accidentul vascular cerebral hemoragic se definește printr-o sângerare, extravazare difuză a sângelui în parenchimul (tesutul) cerebral, cu dilacerarea țesuturilor.

Cauzele acestei afecțiuni sunt numerose și variate. Acestea diferă în funcție de vârsta pacientului.

Cea mai frecventă cauză de hemoragie cerebrală este hipertensiunea arterială (apare cu predilectie la vârstnici). Hemoragia, în acest caz, este localizată în zonele mai profunde ale creierului, deoarece în aceste zone există mici artere penetrante care se rup mai ușor la creșteri acute ale tensiunii arteriale și ale fluxului sanguin cerebral regional.

Alte cauze ale hemoragiei cerebrale pot fi: malformațiile vasculare cerebrale, consumul de droguri simpatomimetice, arteritele( modificări de natură inflamatorie a peretelui arterial), tumorile (în mod deosebit cele maligne), angiopatia amiloidă, tromboflebitele cerebrale, hemodializă.

În urma tratamentului anticoagulant sau fibrinolitic (Streptokinază, Urokinază) sau antiplachetar(Aspirină, Clopidogrel) se pot produce hemoragii care afectează cu predilecție substanța albă a lobilor cerebrali.

Accidente vasculare  cerebrale atât hemoragice cât și ischemice pot apare pe perioada sarcinii, cauzele predispozante ale acetora fiind stările de hipercoagulabilitate, eclampsia( se caracterizează prin fenomene convulsive sau chiar comă în afara unei patologii cerebrale sau de altă natură; poate surveni în ultimile luni de sarcină, în timpul travaliului sau în primele zile de post-partum) sau prezența unor leziuni vasculare intracraniene.

Hemoragia cerebrală se poate produce prin două mecanismeruperea vaselor arteriale( apare, în general, la pacienții hipertensivi)și prin diapedeză( trecerea elementelor figurate, prin pereții vaselor sanguine, din sânge în țesuturi).

Sâgerarea este situată în interiorul parenchimului, apărând variații ale tabloului clinic în funcție de localizarea hemoragiei , de rapiditatea sângerării, de volumul și de presiunea exercitată de către colecția sanguină asupra structurilor învecinate.

Simptomalogia hemoragiei cerebrale (accident vascular cerebral hemoragic) constă intr-o simptomatologie generală și semne specifice (care depind de localizarea hemoragiei).

Simptomatologia generală este comună oricărei localizări, fiind caracterizată, prin debut brutal, cu cefalee (dureri de cap), vărsături, convulsii, modificări ale stării de conștiență care pot evolua până la coma, redoare de ceafă, și eventual hipertermia.

Semnele specifice sunt cele care orientează diagnosticul topografic (localizarea hemoragiei). Acestea sunt reprezentate de o serie de deficite motorii (hemiplegie, hemipareză), deficite sensitive (hemianestezie, hemihipoestezie), deficite senzoriale (tulburări olfactive, tulburări vizuale), tulburări de limbaj, tulburări de echilibru.

Printre complicațiile sistemice ale hemoragiei cerebrale se numără pneumopatiile acute, infecțiile urinare, sângerările gastro-intestinale, embolismul pulmonar, tulburări cardiace.

Metoda de elecție pentru evaluarea hemoragiei cerebrale în faza acută este computer tomografia.

Din punct de vedere al investigațiilor se mai poate efectua RMN(rezonanță magnetică nucleară) sau angioRMN( permite identificarea tromboflebitei cerebrale sau leziunilor vasculare intracraniene).

Evoluția și prognosticul depind de o serie de factori, astfel:

–          hemoragiile mari cu debut brutal, cu intrare rapidă în comă și cu evoluție spre comă profundă au prognostic infaust ( nefavorabil):

–          hemoragiile mici cu diametru sub 3 cm, evoluează bine, cu recuperare spontană sub atentă supraveghere;

–          hemoragiile de dimensiuni intermediare pot evolua diferit, fie favorabil, fie deficitul neurologic  se accentuează și starea de conștiență se modifică, evoluând spre comă.

Tratamentul accidentului vascular cerebral hemoragic se instituie cât mai precoce posibil și constă în:

–          intubare oro-traheală cu respirație mecanică – la pacienții comatoși cu tulburări respiratorii;

–          scăderea tensiunii arteriale se face gradat – se utilizează betablocante;

–          combaterea edemului cerebral – se realizează cu Manitol;

–          dacă apar convulsii – se administrează Diazepam sau Fenobarbital;

–          hemoragii consecutive anticoagulantelor orale – se administrează vitamină K;

–          hemoragii secundare tratamentului cu heparină – se administrează Sulfat de protamină;

–          hemoragii cauzate de agenți trombolitici – se utilizează plasmă sau acid aminocaproic;

–          antibioterapia – la pacienții febrili sau cu sondaj vezical;

–          intervenția chirurgicală – este discutabilă în funcție de dimensiunile hemoragiei și starea clinică a bolnavului.

2 comentarii

  1. Buna ziua! as vrea sa stiu daca se poate ce se intampla in cazu in care tatal meu a suferit in urma cu un an de zile un atac cerebral ischemic pe partea stanga si i-a afectat vorbirea ,urmareste acum un tratament dar au revenit la un tomograf zilele acestea si i-au spus ca nu este grav dar atacul a fost de 5,4 cm ? ce se intampla in cazu unei dimensiuni ca aceasta , este mare ? astept raspunsul dumneavoastra.va multumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Incarca imagini cu analize, ECG, Ecografie