Hernia inghinala reprezinta 80-90% din frecventa herniilor. Trebuie cunoscute simptome, complicatii dar si tratamentul pentru acest tip de hernie.

Ce este?

Hernia este o exteriorizare a organelor mobile (de obicei intestine) in zone de slaba rezistenta ale peretului abdominal muscular, fiind invelite in peritoneu si acoperite de piele. Cele mai frecvente localizari sunt regiunea inghinala, femurala, ombilicala, diafragmatica.

Cauzele herniei inghinale

• obezitatea, sarcini repetate, scaderi bruste in greutate;
• tusitori cronici, suprasolicitare musculara cu cresterea presei abdominale;
• inaintarea in varsta cu pierderea tonicitatii si a elasticitatii musculare.

Simptome hernie inghinala

1. tumefactie aparuta dupa efort in zona inghinala;
2. jena dureroasa locala accentuata de statul prelungit in picioare sau eforturi fizice de orice fel;
3. tumefactia se mareste la tuse si efort.

Complicatii:

• tumefactia nu poate fi redusa sau mentinuta in cavitatea abdominala – ireductibilitate;
• incarcerarea – reprezinta formarea de aderente intre continutul herniei si sacul herniar – risc major de complicatii foarte grave;
• strangularea – determina tabloul de ocluzie intestinala cu varsaturi, oprirea tranzitului intestinal, stare de rau marcat, situatie foarte grava.
• peritonita – propagarea inflamatiei organului herniat;
• pierderea dreptului la domiciliu – apare la oamenii care amana foarte mult operatia si reprezinta imposibilitatea repunerii organelor herniate in abdomen;
• corpi straini, tumori herniare, tuberculoza herniara;
• in plus orice hernie care devine rosie-violacee, fierbinte, dureroasa trebuie sa va atraga atentia si sa va prezentati la medic.

Tratament:

1. Tratamentul conservator se indica pacientilor care au contraindicatii majore pentru operatie (varsta  foarte inaintata, asocieri cu boli grave, boli maligne ). Acesta consta in purtarea de bandaje herniare care se opun iesirii viscerelor in sacul herniar.

2. Tratamentul chirugical este cel mai recomandat in orice situatie si nu trebuie intarziat deoarece hernia se poate mari in volum si pot aparea oricare sau mai multe dintre complicatiile enumerate mai sus.

Operatia clasica consta in incizia tegumentelor, izolarea sacului herniar, reducerea continutului, rezectia sacului la baza cu intarirea locului unde s-a produs si exteriorizat hernia. Ca si tehnica de refacere a traiectului inghinal exista 3 tehnici in functie de repozitionarea funiculului spermatic: prefunicular, anatomic si retrofunicular.

Operatia se executa fare durere, sub anestezie. In cazul defectelor mari sau a herniilor recidivante se folosesc pentru intarirea peretilor canalului inghinal grefe, plastii aponevrotice, materiale protetice.

Operatia se poate executa si laparoscopic cu incizii minime.