logo bendo.ro
Despre Contact


Boala Parkinson – simptome

Boala Parkinson este o afectiune cronica, progresiva, in care parkinsonismul idiopatic apare fara dovezi de afectare neurologica mai întinsa. Parkinsonismul este un sindrom care consta intr-o combinatie variabila de tremor, rigiditate, bradikinezie si o tulburare caracteristica a mersului si posturii.

In general, boala Parkinson apare la varsta medie sau tardiva, ducand la invaliditate progresiva de-a lungul timpului. Boala apare in toate grupurile etnice, are distributie egala la ambele sexe. Este frecventa, cu o prevalenta in populatie generala de 1-2 la 1000 si, raportat la persoanele de peste 65 ani, cu o prevalenta de 1%.

Semnele de parkinsonism sunt extrem de frecvente la varstnici. O supraveghere recenta a indicat ca 15% dintre indivizii de 65-74 ani si mai mult de jumatate din cei de peste 85 ani prezinta la examinare anomalii constand din prezenta semnelor extrapiramidale.

Simptome. Tremorul cu o frecventa de 4-6 Hz tipic este in repaus si se agraveaza in stress-ul emotional. Adesea incepe cu o miscare de flexie-extensie ritmica a degetelor, mainii sau piciorului sau cu o miscare ritmica de pronatie-supinatie a antebratului. Initial, poate fi limitat la un membru sau doua membre de aceeasi parte, inainte de a deveni generalizat. Poate implica si gura si barbia. La 10-15% dintre pacienti, tremorul este totusi mai rapid (7-8 Hz) si postural, asemanator tremorului esential atat din punct de vedere clinc, cst si in ceea ce priveste raspunsul la farmacoterapie.

Rigiditatea, definita ca o crestere a rezistentei la miscari pasive, este o trasatura clinica frecventa, care contribuie la postura de flexie a multor pacienti. Trasatura cea mai invalidanta este totusi bradikinezia (sau, în cea mai severa forma, akinezia), o încetinire a miscarilor voluntare si o reducere asociata a miscarilor automate, cum ar fi leganarea bratelor în timpul mersului.

Exista imobilitatea expresiei faciale, cu fante palpebrale marite si clipit rar. Pot fi prezente blefaroclonus (vibratia pleoapelor inchise), blefarospasm (închiderea involuntara a pleoapelor) si scurgeri de saliva din gura.

Vocea este hipofonica si slab modulata. Forta este pastrata, dar sunt afectate miscarile fine, rapid alternante. Combinatia de tremor, rigiditate si bradikinezie duce la scris mic, tremurat si adesea neinteligibil. Pacientii au dificultati la ridicarea din pat si de pe un scaun si au tendinta de a pastra o postura flexata cand sunt ridicati. Adesea, mersul este dificil la pornire, si pacientii pot sa se aplece din ce în ce mai mult pana sa poata avansa.

Merg cu pasi mici, târâiti. Nu au leganarea bratelor. Sunt nesiguri (mai ales la schimbarea directiei) si pot avea dificultati la oprire. Unii pacienti merg cu un pas grabit, de exemplu, cu o viteza crescanda, pentru a preintampina caderea, datoritå centrului de gravitate anormal.

Reflexele osteotendinoase sunt normale, iar raspunsul plantar este de flexie. Percutia repetitiva (la aproximativ 2Hz) a glabellei produce un raspuns de clipit repetitiv (semnul Myerson), in contrast cu raspunsul subiectilor normali. Este frecventa o stare depresiva si afectarea functiei cognitive – uneori ajungand la dementa franca – este evidenta adesea in cazurile avansate.




2 Comentarii


Intreaba

*

*


Se pot folosi tag-uri html:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>