Boala Addison se caracterizează printr-o insuficientă cortico-suprarenaliană cronică ce poate apare la toate vârstele si cu o distributie aproximativ egală pe sexe.

În etiologia acestei afectiuni poate fi incriminat si consumul prelungit de corticoterapice (cortizon, hidrocortizon, prednison) pentru diverse afectiuni.

Datorită multitudinii actiunii lor, hormonii corticosuprarenali intervin în cele mai importante functii ale organismului; în absenta lor organismul nu poate supravietui.

Simptomele in Boala Addison sunt variabile ca si intensitate in functie de gradul de insuficientă corticosuprarenală.

Debutul bolii Addison este insidios. Perioada de stare este caracterizată de urmatoarele semne si simptome:

• melanodermia – hiperpigmentarea tegumentelor si mucoaselor, areolelor mamare, labii mari, scrot,  interliniile palmare, coate, genunchi;
• nu se pigmentează pielea păroasă a capului, a palmelor si a plantelor;
• hipotensiunea arterială – se accentuează în ortostatism si pot aparea stări lipotimice(de lesin);
• maxima scade sub 80mmHg, iar minima sub 50 mmHg;
• astenia si adinamia – sunt cu atât mai accentuate cu cât boala este mai avansată;
• initial ele se accentuează spre seară(vesperal), ulterior devin permanente;
• manifestări digestive – sunt multiple  si de intensitate variabilă; astfel în timpul “crizei addisoniene” (insuficientă corticosuprarenală acută la un bolnav addisonian) bolnavul poate acuza dureri abdominale violente simulând un abdomen acut chirurgical, greată, vărsături, diaree;
• alte simptome digestive sunt: inapetenta (diminuarea apetitului), scăderea ponderală, “foamea de sare”;
• tulburări neuromotorii – atrofie musculară,deficite senzitive mixte;
• tulburări genitale – la femei- tulburări de ciclu menstrual, frigiditate; – la bărbati- tulburări de spermatogeneză, diminuarea apetitului sexual;
• tulburări urinare – oligurie (diminuarea cantitătii de urină emisă in 24 de ore);
• activitatea intelectuală este diminuată.

În ceea ce priveste investigatiile paraclinice (analizele de laborator ), acestea vizează atât metabolismele intemediare, hemograma, dozările hormonale cât si ionograma serică si urinară, examene radiologice. Astfel:

-metabolismele intermediare- hipoglicemie ( glicemie scăzută );

– hipolipemie (scăderea lipidelor sanguine);

– hipocolesterolemie (scăderea colesterolului din sânge);

– hemograma – evidentiază: -anemie,  eozinofilie, limfocitoză;

– hormonal – ACTH (hormonul hipofizar adrenocorticotrop)  este crescut;

– ADH (hormonul retrohipofiar antidiuretic) este crescut;

– cortizolemia (valoarea cortizolului sanguin ) este scăzută;

– aldosteronul plasmatic este scăzut;

– 17 OH CS( 17 hidroxicorticosteroizii )  si 17 CS ( cetosteroizi) sunt scăzuti;

-ionogramaserică – Na (sodiu), Cl(clor) sunt scăzute;

– K (potasiul) este crescut;

– ionograma urinară – Na este crescut si K este scăzut;

– examenele radiologice (radiografie abdominală pe gol) poate evidentia, în cazul în care există o suprarenalită TBC, calcificări la nivelul corticosuprarenalei; în acest caz si IDR la tuberculină ( intradermoreactia la tuberculină) poate fi pozitivă.