Examenul fizic trebuie så includå o examinare genitalå detaliatå pentru a identifica anomalii ale penisului, în special boala Peyronie care, de obicei, se simte cu usurintå ca o placå fibroaså pe fata dorsalå a penisului. Testiculele trebuie palpate pentru mårime, simetrie si formatiuni anormale; dacå lungimea este mai micå de 3,5 cm, trebuie luat în considerare hipogonadismul.

Semne de feminizare, cum sunt ginecomastia si distribuirea anormalå a pårului pe corp, trebuie cåutate. Toate pulsurile trebuie palpate si trebuie cåutatå prezenta suflurilor. Adesea se poate simti pulsul în artera dorsalå a penisului.

Dacå anamneza sau examenul fizic indicå o cauzå vascularå, poate fi recomandatå måsurarea directå a debitului sanguin penian.

Cu exceptia optiunilor de tratament minim invaziv, procedurile diagnostice laborioase sunt rar indicate. O prezentare prealabilå a optiunilor terapeutice ar trebui så preceadå procedurile diagnostice invazive. Dacå pacientul preferå o terapie nonchirurgicalå, investigarea suplimentarå, dincolo de anamnezå, examenul fizic si måsurarea testosteronului plasmatic, este putin probabil så schimbe conduita terapeuticå.

Arteriografia arterei rusinoase oferå cea mai preciså evaluare a afectiunii arteriale peniene, dar este costisitoare si invazivå. Mai mult, leziunile distale arteriale pot råmâne neidentificate, în afarå de cazul când procedura se efectueazå în conditiile unei erectii chimice (ex., injectarea de alprostadil).

Indicele penian/brahial poate fi folosit pentru a estima fluxul sanguin penian prin împårtirea presiunii sanguine sistolice peniene, determinatå prin tehnica Doppler, la presiunea sistolicå brahialå determinatå simultan în clinostatism. Un indice mai mic de 0,6 este sugestiv pentru o impotentå vasculogenå. Totusi, testul evalueazå numai fluxul prin artera dorsalå a penisului, care nu este direct implicatå în procesul erectiei. O afectiune semnificativå poate fi prezentå în arterele cavernoase în ciuda fluxului normal prin artera dorsalå.

Investigarea prin Doppler pulsat si ultrasonografia cu rezolutie înaltå pot fi folosite în asociere cu injectarea intracorporalå de alprostadil, pentru a evalua fluxul de sânge în arterele cavernoase. Alternativ, cavernosografia prin infuzie dinamicå care måsoarå presiunea direct înåuntrul corpilor cavernosi poate fi utilizatå pentru a aprecia influxul arterial.

Anomaliile mecanismului de ocluzie venoaså la nivelul penisului pot determina impotengå datoritå scurgerilor venoase, dar sunt de obicei consecinta anomaliilor functionale ale muschilor netezi sinusoidali sau mai degrabå a afectårii influxului arterial decât a anomaliilor venoase. În plus, încercårile chirurgicale de a eradica scurgerile venoase rareori restabilesc functia erectilå pe termen lung. Cu toate acestea, investigatiile orientate spre identificarea scurgerii venoase sunt rar recomandate.

Examinarea neurologicå trebuie så måsoare tonusul sfincterului anal, sensibilitatea perinealå si reflexul bulbocavernos. Acest reflex este obtinut prin strângerea glandului penisului si observarea gradului de constrictie a sfincterului anal. O examinare pentru neuropatia perifericå ar trebui så includå evaluarea functiei musculaturii distale, reflexele tendinoase la membrele inferioare si sensibilitatea vibratorie, de pozitie, tactilå si dureroaså. În prezenta unei neuropatii periferice, testele de evaluare a neuropatiei peniene sunt rareori necesare.

În cazurile cu componentå neurologicå incertå, înscrierea semnalului electromiografic sacrat al reflexului bulbocavernos sau înregistrarea electricå directå a corpilor cavernosi cu electrozi punctiformi sau de suprafatå pot fi de ajutor. Un test specific pentru a dovedi anomaliile cåii eferente autonome peniene nu este disponibil.

În absenta hipogonadismului sau feminizårii, nivelul seric al testosteronului este de regulå normal. Hiperprolactinemia, totusi, poate så nu fie suspectatå pe baza anamnezei si a examenului fizic. Desi cauzele endocrine ale disfunctiei erectile sunt rare, måsurarea prolactinei serice, a testosteronului seric total si a hormonului luteinizant este indicatå întrucât anomaliile acestor parametri sunt curabile.