Cauze de Nistagmus – miscare ritmica a ochilor

Nistagmusul este o mişcare oscilatorie ritmică a globilor oculari, care apare în mod normal consecutiv stimulării vestibulare şi optokinetice sau anormal într-o mare varietate de boli. Orbirea consecutivă afecţiunilor căilor vizuale anterioare din primii ani de viaţă produce nistagmus complex, de căutare, cu oscilaţii pendulare (sinusoidale) neregulate şi sacadate. Acest nistagmus este denumit de obicei nistagmus congenital, termen impropriu, deoarece nistagmusul este frecvent dobândit în copilăria fragedă. Uneori se dezvoltă la un copil perfect normal.

Nistagmusul sacadat se caracterizează printr-o îndepărtare lentă de ţintă, urmată de o secusă(miscare rapida) corectoare rapidă. Prin convenţie, nistagmusul este denumit după faza rapidă. Nistagmusul sacadat poate fi orientat superior, inferior, orizontal (stânga sau dreapta) şi torsional. Caracteristicile nistagmusului pot varia cu poziţia privirii.

Mulţi pacienţi nu-şi vor da seama de existenţa nistagmusului. Alţii vor acuza o mişcare subiectivă de du-te-vino a mediului înconjurător (oscilopsie), corespunzătoare nistagmusului.

Nistagmusul fin poate fi dificil de identificat la examinarea obişnuită a ochilor. Observarea mişcărilor nistagmoide ale discului optic la oftalmoscopie este o metodă sensibilă de detectare a gradelor subtile de nistagmus. Lampa cu fantă este de asemenea utilă.

Nistagmusul evocat prin fixarea privirii este cea mai frecventă formă de nistagmus sacadat. Când ochii sunt menţinuţi într-o poziţie excentrică în orbite, ei au o tendinţă normală de a reveni la poziţia primară. Subiectul compensează realizând o secusă corectoare pentru a menţine poziţia deviată a ochilor.

Mulţi pacienţi normali prezintă nistagmus moderat evocat prin fixarea privirii. Nistagmusul exagerat evocat prin fixarea privirii poate fi indus de medicamente (sedative, anticonvulsivante, alcool), pareze musculare, miastenie, afecţiuni demielizante şi leziuni de unghi pontocerebelos, trunchi cerebral şi cerebel.

Nistagmusul vestibular se produce datorită disfuncţiei labirintice (boala Ménière), nervului vestibular sau nucleului vestibular din trunchiul cerebral. Nistagmusul vestibular periferic survine frecvent în atacuri discrete, cu simptome de greaţă şi vertij. Se pot asocia tinitusul şi hipoacuzia. Modificarea bruscă a poziţie capului poate provoca sau exacerba simptomele.

Nistagmusul orientat în jos survine consecutiv leziunilor vecine joncţiunii craniocervicale (malformaţia Chiari, invaginaţia bazilară). A fost de asemenea raportat în accidentul vascular al trunchiului cerebral sau cerebelului, intoxicaţia cu litiu sau cu anticonvulsivante şi scleroza multiplă. Nistagmusul orientat în sus este asociat cu leziuni ale tegmentumului pontin prin infarct, demielizare sau tumori.

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Incarca imagini cu analize, ECG, Ecografie