Prevenţia include:

a)      Evitarea consumului de ţigări şi renunţarea la fumat, evitarea consumului de alcool în cantităţi mari;

b)      Dietă adecvată care reduce riscul de cancer: alimente cu conţinut crescut de fibre vegetale( legume, fructe, germeni de cereale), consum  de legume crucifere( varză, brocoli, conopidă, ridichi) şi proteine din soia;

c)      Evitarea alimentelor conservate prin afumare, sărare şi prăjite

d)     Aport crescut  de micronutrienţi: vitamine A,C, E; seleniu, calciu, zinc;

e)      Aspirina consumată zilnic în cantităţi reduse pare să reducă riscul de cancer de colon;

f)       Exerciţiile fizice regulate reduc riscul de cancer de colon, evitarea obezităţii implicată în apariţia cancerului mamar, de endometru.

Autoexaminarea poate permite un diagnostic precoce în cazul afecţiunilor maligne cu localizare superficială:

a)      Toate femeile peste 20 ani ar trebuii să efectueze autopalparea sânilor lunar la 5 zile după menstruaţie, iar cele la menopauză sau cu ciclu menstrual neregulat în aceeaşi zi a fiecărei luni.

b)      Cei cu expunere prelungită la soare trebuie să urmărească orice modificare de formă, dimensiune, culoare a unui nev pigmentar sau apariţia de noi leziuni cutanate.

Medicul generalist trebuie să identifice semnele de alarmă pentru cancer prezentate anterior şi să urmărească punerea unui diagnostic precoce de cancer, care de multe ori poate salva viaţa pacientului.

Screeningul afecţiunilor maligne

Screeningul se referă la depistarea precoce a  afecţiunilor maligne într-o populaţie asimptomatică, dar cu risc crescut de îmbolnăvire prin cancer.

Presupune identificarea unui grup populaţional cu risc crescut de îmbolnăvire pe baza unor date referitoare la: intervalul de vârstă cu risc crescut, istoricul familial pozitiv de boală, stările morbide care cresc riscul de îmbolnăvire, expunerea la noxe profesionale, etc.

Screeningul afecţiunilor maligne permite depistare bolii precoce, cu posibilitatea efectuării unui tratament curativ, care să conducă la creşterea vindecărilor şi a supravieţuirii pacienţilor trataţi.

Se justifică realizarea sa în următoarele cazuri:

a)      Screeningul cancerului de col uterin: trei citologii consecutive negative într-un an pentru femeile active sexual, urmate de examen citologic vaginal Babeş-Papanicolau şi examen ginecologic la 3 ani;

b)      Screeningul cancerului mamar:

–          autoexaminarea palpatorie lunară,

–          examenul clinic al sânului efectuat de o persoană calificată la fiecare 3 ani la femeile între 20-40 ani şi anual la femeile peste 40 ani

–          mamografia iniţială între 35-39 ani, urmată la  1-2 ani de repetarea acesteia între 40-49 ani şi  mamografie anuală la femeile peste 50 de ani.

c)      Screeningul cancerului de prostată: tuşeu rectal anual la bărbaţii peste 50 ani, când este cazul se determină PSA-ul;

d)     Screeningul cancerului colorectal: testul hemoragiilor oculte, tuşeu rectal anual la persoane peste 50 ani şi proctosigmoidoscopie la cei cu istoric de polip adenomatoşi;

e)      Screeningul cancerului gastric în Japonia se face gastroscopic.